Alexandru Andrieş - Rock'n'Roll (1987)
Aseară m-am culcat perfect normal,
Azi-dimineaţă m-am trezit în ultimul hal...
M-am dus la doctor să văd ce-mi spune
Şi-am avut noroc, l-am prins în toane bune!
Mi-a zis: "Dragă băiete, nu te speria,
Scoatem noi boala din dumneata!".
"Soră, te rog, fă-i o injecţie,
Oriunde vrei şi în orice direcţie,
Mai dă-i să ia şi nişte pastile
Şi cheamă-l înapoi peste două-trei zile;
Dacă după asta tot nu te simţi bine,
O luăm de la capăt pînă iese din tine!"
Pastilele le-am aruncat,
Erau destul de verzi şi-aveau un gust ciudat...
Injecţia încă o mai am în mine,
Da-ncerc s-o scot cu sîmburi de măsline!
Un singur lucru mă mai face bine:
S-ajung cît mai repede acasă la tine!
Mi-am luat bilet şi loc la fereastră mi-am luat,
Mi-am luat bilet şi loc la fereastră mi-am luat,
În mai puţin de-o oră spre tine-am plecat!
Am în bagaj trei cărţi,
Să am să citesc pînă-ajung, (lung, lung, lung)
Am în bagaj trei cărţi,
Să am să citesc pînă-ajung, (lung, lung, lung)
Fiindcă pînă la tine drumul e foarte lung...
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Pînă la tine drumul e foarte
Lung, lung, lung...
Abia aştept să te văd, sper că nu
te-ai schimbat,
Abia aştept să te văd, sper că nu te-ai schimbat,
Aş vrea trenul să zboare, s-alerge, s-ajung imediat,
Fiindcă drumu-i foarte
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Pînă la tine drumul e foarte
Lung, lung, lung...
Nu-mi da telefoane, nu-mi trimite scrisori,
Nu-mi da telefoane, nu-mi trimite scrisori,
Am plecat deja, şi-ajung la tine mîine în zori,
Fiindcă drumu-i foarte
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Lung, lung, lung,
Pînă la tine drumul e foarte
Lung, lung, lung...
Dimineaţa devreme, ceaţa-i lipită de drum,
Dimineaţa devreme, ceaţa-i lipită de drum,
Trenul intră-n gară împachetat în fum...
Peronu-i pustiu, vîntul se joacă-n hîrtii,
Peronu-i pustiu, vîntul se joacă-n hîrtii,
Lumini colorate se-aprind ca nişte făclii!
Şeful de gară mă priveşte ciudat:
"De ce nu eşti la ora asta în pat,
Spune-mi, de ce umbli cînd toţi oamenii dorm?
Eu în locul tău, zău, aş fi mort de somn!"
"Aici în oraş stă o fată frumoasă,
Aici în oraş stăo fată frumoasă,
Am venit special aşa,
S-ajung la ea acasă:
Vreau să-i fac o surpriză, ştii,
Cînd se va trezi!"
Cînd merge cu mine pe stradă
Cîntă mereu ceva,
Acasă adoarme în hol,
Nici vorbă de pijama.
Mama ei o ceartă şi-i spune
Că nu se mai poate aşa,
Da' mie ea îmi răspunde:
"Asta nu-i treaba
Asta nu-i treaba
Asta nu-i treaba ta!"
Se uită tot timpu-n vitrine
Să vadă cum îi stă,
Se plimbă prin magazine,
N-o lăsa singură!
Pleacă toată ziua de-acasă,
Doar seara tîrziu dai de ea,
Dar dac-o-ntrebi cînd se-ntoarce, îţi spune:
"Asta nu-i treaba
Asta nu-i treaba
Asta nu-i treaba ta!"
Îi place mult
Să-i povestesc
Ce-am mai citit între timp,
Stă şi-ascultă ce-i spun,
Îi place...(îi place... îi place)
Dacă-i soare afară,
Vrea în parc imediat,
Vrea la film şi la teatru,
Vrea cu barca pe lac,
Vrea îngheţată şi vată de zahăr
Şi tort cu blat de bezea,
Vrea tot anul vacanţă,
De-aia îmi place
De-aia îmi place
De-aia îmi place
De-aia îmi place
De-aia îmi place ea!
Eram la pămînt,
Eram la podea:
Într-o astfel de clipă
A apărut ea.
Ea mi-a zîmbit,
Şi eu i-am zîmbit;
I-am dat sufletul meu,
Ea l-a mototolit,
L-a aruncat pe jos... (L-a aruncat pe jos)
L-a aruncat pe jos... (L-a aruncat pe jos)
Te-ntreb: aşa ceva, cui i-a fost de folos?
L-am luat de jos,
Am vrut să-l repar.
Meşterul mi-a zis:
"Te zbaţi în zadar!
Uită-te la mine,
Am păr alb în mustăţi:
Sufletul tău e făcut bucăţi,
Mai bine lasă-l jos! (Mai bine lasă-l jos),
Mai bine lasă-l jos! (Mai bine lasă-l jos)"
Te-ntreb: aşa bucăţi cui i-ar fi de folos?
L-am rugat frumos:
"Nu mă lăsa aşa,
E imposibil
Să nu fie ceva!"
El a zis: "Există,
Da' e foarte dureros,
Şi nici măcar nu ştiu dacă-i de vreun folos,
Mai bine stai aşa (mai bine laşi aşa),
Mai bine stai aşa (mai bine laşi aşa),
Şi-n loc de suflet îţi pun
O bucată de tinichea!"
Am sunat acasă la ea,
Mi-a răspuns altcineva:
"Să ştii că nu e aici,
E plecată la servici!"
Am întrebat: "Cînd să revin?"
Mi s-a spus s-aştept puţin.
Am aşteptat cam un minut,
După care s-a-ntrerupt...
Cerul e jos şi-ascuns de nori,
Se-aude ceasul de două ori...
Păsări tot zboară undeva,
Poate-o să plouă curînd...
Am sunat şi la servici,
Cineva mi-a zis "Nu-i aici!
Încearcă mata la 102,
Strînge nişte date pentru noi!"
La 102 era ocupat,
Aşa c-am închis şi-am mai aşteptat...
M-am dus la chioşc, norocul meu:
Mi-a schimbat cinci lei în fise de-un leu!
Acum aştept pe trotuar,
Sper că nu în zadar.
Am flori, bomboane,
Fise de telefoane!
Am şi-o surpriză pentru ea:
Diseară mergem la cinema, uuu
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema, da,
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema
Diseară mergem la cinema!
Mi-ar fi foarte greu fără tine,
Nu cred c-aş putea rezista:
Cine m-ar mai bate la cap
Să fac aşa, să nu fac aşa?
Aş putea pleca-n mare grabă
Fără chei în buzunar,
Aş putea pleca şi-aşa, dar...
Aş putea pleca fără benzină-n
rezervor,
Fără roată de rezervă, chiar şi fără motor,
Aş putea pleca oricum, dar
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Aş putea pleca devreme îmbrăcat în
pijama,
Aş putea pleca la timp, aş putea întîrzia,
Aş putea pleca şi-aşa, dar
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Mi-ar fi foarte greu fără tine,
Nu cred c-aş putea rezista:
Cine m-ar mai bate la cap
Să fac aşa, să nu fac aşa?
Aş putea pleca-n mare grabă
Fără chei în buzunar,
Aş putea pleca şi-aşa, dar...
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Aş putea pleca fără aspirină,
Fără piramidon, fără ampicilină,
Aş putea pleca oricum, da' fără tine nu!
Fără tine
Fără tine
Fără tine, nu!
Fără tine
Fără tine
Fără tine!
Cînd te sun tîrziu acasă,
Mi se spune c-ai plecat...
Vocea care îmi răspunde
Mă confundă cu-alt băiat!
Cine e?
Cine e?
Nu pot afla...
Cine e?
Cine e?
Nu pot afla...
Tatăl tău îmi spune
C-are-acelaşi nume
Şi probabil sînt tot eu...
Nu-ncerca să scapi de mine,
Nu fugi din calea mea,
Doar un lucru vreau să aflu,
Numai tu-mi poţi explica:
Cine e?
Cine e?
Nu pot afla...
Cine e?
Cine e?
Nu pot afla...
Cine e?
Cine e?
Nu pot afla...
Cine e?
Cine e?
Nu pot afla...
Te-am iubit prea mult
Ca să pot s-ascult
Glasul care m-avertiza...
(Aşa am crezut şi noi!)
Te-am iubit prea tare
Ca să văd că-n zare
Chipul tău sub soare pălea...
(Aşa am crezut şi noi!)
Da, da' voi m-aţi lăsat să cred
Că cu-adevărat avea
Să îmi dea ceva,
Şi ea n-avea nimic de dat...
(Aşa am crezut şi noi!)
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec!
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec!
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec!
Uite, talpa le e ruptă,
Şi ei tot au chef de drum,
Uite, talpa le e ruptă,
Şi ei tot au chef de drum,
Scoate-mi hainele din ladă,
Trebuie să plec acum!
Ăştia nu-s pantofi normali,
Ăştia-s pantofi fermecaţi,
Nu-ţi prieşte nimic
Dacă nu-i încalţi!
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec!
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec!
E mai uşor să nu bei apă,
Mai uşor să nu tragi fum
Decît să nu-ţi pui pantofii
Şi s-o iei din nou la drum...
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec...
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec!
Ăştia nu-s pantofi de piele,
Ăştia nu-s pantofi de lac,
Ăştia-s pantofi de drum lung,
De-aia foarte tare-mi plac!
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec,
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec!
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec...
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec!
Blues!
Azi-dimineaţă
M-am trezit înaintea ta...
Azi-dimineaţă
M-am trezit înaintea ta...
Soarele era
Cît jumătate din perdea!
M-am ridicat încet
Şi m-am îmbrăcat tiptil...
M-am ridicat încet
Şi m-am îmbrăcat tiptil...
Cămaşa mea făcea un zgomot groaznic,
Tu dormeai ca un copil!
Am mai stat puţin
Şi m-am mai uitat pe geam,
Am mai stat puţin
Şi m-am mai uitat pe geam,
Camera era la fel,
Numai eu lipseam...
Duminică dimineaţă, spre prînz
Toţi prietenii mei au plecat,
Singur în oraş m-au lăsat,
Dimineaţa mă trezesc cînd vreau!
Îmi iau o carte şi-ncep să citesc,
Nu mă mişc din pat, stau şi lenevesc,
Îmi fac ceaiul pe la prînz şi-l beau...
Dacă vii la mine, doamna mea,
Sună lung la uşă, nu te-aştepta
Să-ţi răspund imediat - sînt în pijama!
Fără grijă poţi să fumezi,
Orice-ai face nu mă deranjezi,
Fumul palid suie spre tavan...
Pot să stau şi-un an cu ochii în tavan,
Pot să stau şi-un an!
Pot să stau şi-un an cu ochii în
tavan,
Pot să stau şi-un an!
Pot să stau şi-un an cu ochii în
tavan,
Pot să stau şi-un an!
Motanul s-a ascuns şi stă sub pat,
Cu ce se-ocupă acolo, nu l-am întrebat!
Are-o fire curioasă, e foarte capricios,
Cînd se supără-mi întoarce toată casa pe dos, zău...
Miaaaau!
Dimineaţa, cînd mă trezesc,
Intru-n baie, mă bărbieresc,
Mă uit în oglindă, cu-atenţie să nu mă tai,
Mă-mbrac repede, într-un minut,
Şi-uite, ziua a şi început...
Numărul unu: mă sui în tramvai.
La repetiţie am întîrziat:
S-a-ntîmplat un lucru minunat,
Mi-a zis o fată: "Eu ştiu cine eşti tu!".
M-a invitat la o îngheţată
Cu multă frişcă şi cu ciocolată,
La aşa ceva e imposibil să zici nu!
Era frumoasă cum n-am mai văzut
Şi-uite-aşa o iau de la-nceput;
Aş vrea să-i fac un cîntec, în loc de floare să-i dau...
Şi dacă cumva în astă-seară
Greşesc cuvintele - nu-i prima oară,
Şi-n definitiv sînt textele mele şi fac cu ele ce vreau!
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea, doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea, doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea, doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea
Doar pe ea o vreau - doar pe ea, doar pe ea...
Ştiu că încă-i prea devreme,
Străzile toate sînt pustii...
Dacă, însă, vei veni,
Te voi aştepta, să ştii,
Asta-n fiecare zi,
Pînă cînd vei veni…
Ia-mi umbrela din mînă,
Ia-mi nodul din gît,
Lasă-mă să te duc acasă
Fiindcă-i frig şi urît...
Vorbeşte-mi tot timpul,
Nu mă lăsa să-ţi vorbesc,
Alege drumul cel mai lung,
N-am să mă rătăcesc!
Arată-mi ceaţa din jur
Ca pe-o haină de-a ta,
Întreabă-mă dacă n-o vreau
Mai groasă şi mai grea...
Spune-mi că ceru-i albastru,
Spune-mi că ştii să zbori,
Ia-mă cu tine afară din noapte
Pînă mîine-n zori!
(instrumental)
Mmm... Ce oraş frumos!
Mmm... Ce oraş frumos!
Fabrici şi uzine...
La mine-n cartier,
La tine-n cartier,
La ea în cartier,
La el în cartier
Fabrici şi uzine...
Mmm... Ce oraş frumos!
Mmm... Ce oraş frumos!
Fabrici şi uzine...
Aici a fost cîmp,
Acolo a fost cîmp,
La ea a fost cîmp,
La el a fost cîmp
Şi-acum sînt fabrici şi uzine!
Mmm... Ce oraş frumos!
Mmm... Ce oraş frumos!
Fabrici şi uzine...
Eu stau într-un cartier,
Tu stai în alt cartier,
Ea stă în alt cartier,
El stă în cu totul alt cartier,
Dar toţi mergem la fabrici şi uzine...
Transcriere: Sergiu Mitrofan