Alexandru Andrieş - Pe viu (2001)
Bună seara!
Mulţumim mult că aţi venit la acest spectacol, avem multe surprize pentru dumneavoastră, o să începem cu surprizele de pe scenă, ăăă... o să-i invit acum pe scenă şi pe ceilalţi prieteni să ni se alăture şi-o să vi-i prezint cu această ocazie: la chitară George Baicea, la bas Eugen Tegu, la tobe Tudy Zaharescu, la voce Maria Ioana Mîntulescu, Cristian Soleanu la saxofoane şi, venit special de la Braşov pentru acest concert, Mircea Tiberian - pian.
Cîntec de dimineaţă,
Uşor ca un vis,
Fir albastru de aţă,
Prin geamul deschis
Te trezeşte...
Cîntec de dimineaţă,
Uşor ca un vis,
Fir albastru de aţă,
Prin geamul deschis
Te trezeşte...
Am simţit un fulg de nea,
S-a topit în piept,
Parcă s-a mişcat ceva
Pe obrazul
Pe obrazul drept!
Cîntec de după-masă
Fără urmă de nor,
Fuge-afară din casă,
Sare într-un picior
Şi se-ascunde.
Stă lumina în balans,
A trecut de prag,
Fluturi zboară într-un dans,
Ca un nume,
Ca un nume drag!
Cîntec de miez de noapte,
Timid şi discret,
Coboară în şoapte
Şi dispare încet,
Fără urmă...
Somnul iar se lasă greu,
Nu-i deloc cinstit:
Se întîmplă-aşa mereu,
Cine oare,
Cine m-a vrăjit?
Lumea din jurul meu se schimbă mereu, de la zi la zi:
Un taxi m-a dus la un avion şi-avionul m-a dus la un alt taxi...
Oraşele prin care trec arată pentru mine toate la fel:
O scenă, două microfoane, un restaurant şi-un pat de hotel
Şi lumea din sală zicînd: "În sfîrşit,
Uite-un om fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat!"
Avem lîngă noi telefoane
Şi-uite-aşa vorbim, ore în şir,
Dar cum se poate ca-ntre tine şi mine
Să nu existe decît un astfel de fir...
Tu la capătul tău, taci,
Eu la capătul meu tot tac, dar mai sper
Şi-n rest - bucăţi de sticlă, bucăţi de plastic şi bucăţi de fier...
Şi vocea ta, care zice "În sfîrşit,
Sper ca măcar tu
Să fii fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat!"
Sînt tot mai departe de Madagascar, tot mai departe de Polul Sud
Şi-aşa de-aproape de-oţel şi sticlă, aşa de-aproape de-asfaltul ud...
Feţe ne privesc din televizoare, voci ne vorbesc din difuzor,
Depindem azi de ora exactă, depindem azi de comutator...
Am deci toate motivele ca în sfîrşit
Să fiu un om fericit, cu-adevărat,
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat!
Da' prietenii mei se simt bine, e-un climat sănătos şi destins...
Nu pleca fără casca de protecţie,
N-arunca pe jos chibritul aprins!
Tu stai azi chiar lîngă mine şi chiar încerci să te porţi frumos
Necazul e că (tu) crezi că eu sînt sus
Şi eu de fapt sînt jos, jos, jos
Şi chiar şi-asa, tot mă-ntrebi la sfîrşit
Dacă sînt fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit, cu-adevărat
Un om fericit!
Hahaha...
Şi-acum o să vă cîntăm un cîntec destul de vechi, de pe albumul "Rock'n'Roll", care are toate şansele să devină mare şlagăr acum:
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec...
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec,
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec, hehe!
Uite, talpa le e ruptă
Şi ei tot au chef de drum,
Uite, talpa le e ruptă
Şi ei tot au chef de drum...
Scoate-mi hainele din ladă,
Trebuie să plec acum!
Ăştia nu-s pantofi normali,
Ăştia-s pantofi fermecaţi,
Nu-ţi prieşte nimic
Dacă nu-i încalţi!
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec,
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec...
E mai uşor să nu bei apă,
Mai uşor să nu tragi fum
Decît să nu-ţi pui pantofii
Şi s-o iei din nou la drum!
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec,
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec...
Ăştia nu-s pantofi de piele,
Ăştia nu-s pantofi de lac,
Ăştia-s pantofi de drum lung,
De-aia foarte tare-mi plac!
Am furnici pe toată talpa,
Frige podeaua ca un bec,
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec!
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec...
Asta-nseamnă că e vremea
Să-mi pun pantofii să plec, ha!
Ceasul roşu de la tine
Se-nverzeşte-n zori de zi,
Mă găseşte doar pe mine
Cînd din vise cad felii...
Ticăie ciudat,
Încă n-a-nvăţat
Să stea cuminte-n pat...
Cana albă, ruşinoasă,
Pe lumină-i roz-bonbon,
Nu se mişcă de pe masă,
Stă cu ochii în plafon.
Dacă torni în ea
Negru de cafea
Se face foarte grea,
Şi de-aia eu nu beau cafea,
Eu nu beau cafea,
Eu nu beau cafea - ştie toată lumea...
Eu nu beau cafea!
Marea Neagră e albastră
Şi pe mal - cartofi prăjiţi.
Domnişoară, dumneavoastră
Ce culoare vreţi să fiţi?
Eu v-aş sugera
Doar puţin grena
Şi nimic altceva...
Hai, fii culoarea mea!
Fii culoarea mea,
Fii culoarea mea,
Fii culoarea mea!
Ceasul roşu de la tine
Se trezeşte-n zori de zi,
Te aşteaptă, ca şi mine,
Ce te-mpiedică să vii?
Mircea Tiberian, Cristian Soleanu!
Banca din parc pe care am stat
Avea lemnul foarte uscat,
Eram foarte obosit
Dar n-am putut să dorm nici un pic!
Da, da, era
Multă lume care se-agita...
Da, da, era
Multă lume care se-agita...
Parcul de-obicei e un loc liniştit,
Aici era un zgomot cumplit:
Toţi veniseră să facă ceva,
Nici unul dintre ei nu se odihnea!
Da, da, era
Multă lume care se-agita...
Da, da, era
Multă lume care se-agita...
Oamenii citesc ziare,
Cumpără de mîncare,
Peste tot e foarte mare îmbulzeală,
Fata frumoasă e-n înghesuială.
Da, da, era
Multă lume care se-agita, da, da, da,
Da, da, era
Multă lume care se-agita...
Prima fată care mi-a plăcut avea ochi albaştri,
Avea păr galben şi stătea la şosea...
Cînd i-am dat telefon nu ştiam cum arată,
Dar cum am văzut-o mi-a luat inima!
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima şi-a dispărut cu ea!
A doua fată stătea la etaj şi era brunetă,
Bătea la maşină şi stenodactilografia;
Avea un tată-avocat şi o mamă discretă
Şi-ntr-o oră jumate mi-a luat inima!
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima şi-a dispărut cu ea!
Cam la a treia fată am început să-mi dau seama
Despre boala ciudată care mă devasta;
Am fugit la doctor şi i-am zis: "Cucoană,
Cam cîte inimi crezi că poate un singur om avea?"
Ea n-a zis nimic, m-a pus să-mi scot cămaşa,
Cu urechea lipită de pieptul meu stătea şi asculta...
Şi-uite-aşa, într-o secundă, fără să mă doară,
Fără să simt nimic, mi-a luat inima!
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima şi-a dispărut cu ea!
Mi-am luat cartea "Medicina în familie",
Da' acolo nu scrie despre asta nimic;
Tata zice că se-ntîmplă fiindcă-s prea mare,
Mama zice că se-ntîmplă fiindcă-s prea mic...
Şi ce s-o mai lungim, am văzut ieri pe stradă-o fată
Care spune că n-are nimic special în ea...
Sper să am puse deoparte vreo două-trei inimi rezervă,
Fiindcă şi fata de ieri mi-a luat inima!
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima şi-a dispărut cu ea, înc-o dată:
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima,
Mi-a luat inima şi-a dispărut cu ea!
Fără griji (mic şi orchestral)
...Haha... Staţi puţin c-am uitat cuvintele! Hahahahah...
Gata, mi-am adus aminte, hahaha: Interioare. Înc-o dată. Eu am greşit. Hm, n-am greşit, da' n-am ştiut ce să cînt!
Hahahaa....
Uite-un fluture pe perdea,
Vrea să intre în camera mea,
N-am să-l las, fiindcă am deja
Musafiri destui...
O lumînare aprinsă am,
Şapte stele chiar lîngă geam
Şi mai vine la seara mea
Încă cineva!
Peste cer sînt nori ca de fum,
Luna nouă iese acum,
Lucrurile-n ceaţă dispar...
Uite-un fluture pe perdea,
Vrea să intre în camera mea,
N-am să-l las fiindcă am deja
Musafiri destui,
Musafiri destui
Deja...
Zice ursul: "Am nevoie
De-o hîrtie ştampilată,
Cum că lipsa cozii mele
Nu este premeditată!"
Zice vulpea: "Vrei hîrtie?
Asta-i foarte greu, să ştii!
Ca să-ţi dau adeverinţă
Am nevoie de-alte hîrtii..."
Zice ursul: "Uite-aicea
O hîrtie, dacă vrei:
Că n-am coadă, au votat
Şi-au semnat vecinii mei!"
Zice vulpea: "Auzi acolo,
Dumneata-ţi baţi joc de mine!
Lipsa cozii nu-i o chestie
Să depindă de vecine!"
Zice ursul: "De la medic,
Am certificat de lipsă!"
Zice vulpea: "Nu e bun,
Cu-ăsta nu e nici un chip să..."
Zice ursul: "Uite-o poză
Cu bunicul fără coadă!"
"Nu e bună!", zice vulpea,
"Nu constituie dovadă..."
"Plus că...", mai observă vulpea,
"Nu putem s-o folosim
Pentru că fotografia
E din celălalt regim"
Zice ursul: "Coană vulpe,
Poate că-mi explici matale
Cum să fac şi care este
Cea mai lesnicioasă cale?"
"Cel mai simplu", zice vulpea,
"Ar fi să-ţi faci rost de-o coadă,
Caz în care pot îndată
Să-ţi eliberez dovadă c-ai coadă!"
Mai bine cu coadă decît fără,
Mai bine cu coadă decît fără,
Mai bine cu coadă decît fără,
Mai bine cu coadă!
Eeeee... Mulţumim!
Am sunat acasă la ea,
Mi-a răspuns altcineva:
"Să ştii că nu e aici,
E plecată la servici!"
Am întrebat: "Să revin?",
Mi s-a spus s-aştept puţin.
Am aşteptat cam un minut,
După care s-a-ntrerupt...
Cerul e jos şi-ascuns de nori,
Se-aude ceasul de două ori,
Păsări tot zboară undeva,
Cred c-o să plouă curînd...
Am sunat şi la servici,
Cineva mi-a zis "Nu-i aici!
Încearcă mata la 102,
Scoate nişte date pentru noi!"
La 102 era ocupat,
Aşa c-am închis şi-am mai aşteptat...
Am mers la chioşc, norocul meu:
Mi-au schimbat cinci lei în fise de-un leu!
Acuma stau pe trotuar,
Sper că nu în zadar...
Am flori, bomboane,
Fise de telefoane!
Am şi-o surpriză pentru ea:
Diseară mergem la cinema, a!
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema!
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema-ha ha
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Mircea Tiberian - pian!
Cristian Soleanu - saxofon!
Tudy Zaharescu - tobe!
Eugen Tegu - bass!
George Baicea - chitară solo!
Maria Ioana Mîntulescu şi Alexandru Andrieş vă mulţumesc pentru această seară minunată! La mulţi ani, la revedere!
Mergeţi la cinema, încă mai aveţi timp!
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema,
Diseară mergem la cinema!
Mulţumim mult!
Mulţumim foarte mult pentru această seară minunată, ne simţim ca-ntre prieteni...
Şi pentru că ne-am simţit aşa de bine împreună, şi pentru că aş fi vrut tare mult ca împreună cu noi să fie pe scenă un prieten foarte bun, am să vă rog să-mi daţi voie ca, la acest bis pe care l-aţi dorit, să vă cîntăm împreună, pentru acest prieten foarte bun, o piesă de-a lui. E vorba de "Te port în gînd" a lui Vali Sterian:
Mă urmăreşte-un gînd,
Şi parc-aş vrea să scap
De obsedanta lui prezenţă,
Să îl scot din cap...
Da' vezi, problema nu-i uşoară,
E delicată, zău,
Şi nici n-aş vrea să fac ceva
Şi-apoi să-mi pară rău!
L-aş alunga, la o adică,
Probabil foarte greu,
Da' tocmai tu eşti gîndul care
Mă chinuie mereu...
Te port în gînd...
Te port în gînd...
Te port în gînd...
Te port în gînd...
Atunci de ce să mă frămînt,
Ba chiar să-mi pară bine
Că am aşa un gînd frumos
Ce seamănă cu tine...
Mai bine-aş încerca să-l ţin
În suflet şi în cap,
De obsedanta lui prezenţă
Să nu mai pot să scap,
Da, cred că asta am să fac
Şi, fără ezitare,
Am să te port în gîndul meu
Din ce în ce mai tare!
Te port în gînd
Te port în gînd
Te port în gînd
Te port în gînd...
Te port în gînd
Te port în gînd
Te port în gînd
Te port în gînd...
Mulţumim mult!
Gheaţa-n streaşină stă să cadă,
Maşini blocate sub zăpadă...
Ţurţuri în lift şi liftul defect,
Oraşu-i tot un gheţuş perfect!
E Anul Nou,
Iar e Anul Nou...
De fiecare dată rămîn tablou,
Iar e Anul Nou...
Dimineaţa la ora 7, he
Ştii exact cîtă apă e-n lapte,
Şi-mpreună cu toţi vecinii de bloc
Ştii sigur că-n calorifer nu-i apă deloc!
E Anul Nou,
Iar e Anul Nou...
De fiecare dată rămîn tablou,
Iar e Anul Nou...
Dacă-i vorba de bani, doar tăiţei,
Alte cadouri nu poţi să iei...
Ce şampanie, ce şorici?
Nici la schi, nici la servici...
E Anul Nou,
Iar e Anul Nou...
Aşa-mi trebuie dac-am votat ca un bou!
La mulţi ani!
Maria Ioana Mîntulescu, George Baicea, Eugen Tegu, Tudy Zaharescu, Cristian Soleanu, Mircea Tiberian!
Mulţumim mult de tot! La mulţi ani!
Transcriere: Sergiu Mitrofan