Alexandru Andrieș - Interioare (1984)

 


Ea va veni
 

Întîi a fost pe vreme rea,
Era noros și vînt bătea
Și, desigur, ploua;
(Ea va veni, ea va veni)
Asfaltul ud era lucios
Și-n el se reflecta, frumos,
Imaginea ta.
(Ea va veni, ea va veni)
Cred c-ai așteptat destul,
Cred c-ai așteptat destul...
Ea va veni, ea va veni !

A doua oară s-a-ntîmplat
Pe timp frumos, dar ce folos !
Tot în zadar...
(Ea va veni, ea va veni)
Mult mai tîrziu, la telefon,
Ai auzit-o, dar ce ton
Și ce vocabular !...
(Ea va veni, ea va veni)
Cred c-ai așteptat destul,
Cred c-ai așteptat destul...
Ea va veni, ea va veni !

A treia oară a venit,
Dar chiar atunci erai grăbit,
Dacă ai fi putut ști !...
(Ea va veni, ea va veni)
Acuma stai și-aștepți din nou
Venirea ei, ca un cadou
Pentru tine ar fi...
(Ea va veni, ea va veni)
Cred c-ai așteptat destul,
Cred c-ai așteptat destul...
Ea va veni, ea va veni,
Ea va veni, ea va veni,
Ea va veni, ea va veni !

 


Ochi de ciocolată
 

Are ochi de ciocolată
Și privește uite-așa:    (aici se uită cruciș sau arată cu mîna că se uită cruciș)
Are ochi de ciocolată
Și privește uite-așa:
Cînd iese ea pe stradă,
Toți se uită după ea.

Are păr lung și moale,
Roșcat-auriu
Are păr lung și moale,
Roșcat-auriu
Și poartă la gît
Un fular vișiniu.

Dac-o vezi, dă-mi de știre
Și-alerg cît de iute pot:
Dac-o vezi, dă-mi de știre
Și-alerg cît de iute pot:
A plecat ieri de la mine
Cu inima mea cu tot !

 


Parcul
 

Banca din parc pe care am stat
Avea lemnul foarte uzat,
Eram foarte obosit
Dar n-am putut să dorm nici un pic...
Da, da,
Era
Multă lume care se-agita.
Da, da, 
Era
Multă lume care se-agita.

Parcul de-obicei e un loc liniștit,
Aici era un zgomot cumplit,
Toți veniseră să facă ceva,
Nici unul dintre ei nu se odihnea...
Da, da, 
Era
Multă lume care se-agita.
Da, da, 
Era
Multă lume care se-agita.

Oamenii citesc ziare,
Cumpără de mîncare,
Peste tot e foarte mare îmbulzeală,
Fata frumoasă e-n înghesuială...
Da, da, 
Era
Multă lume care se-agita.
Da, da, 
Era
Multă lume care se-agita.

 


Ce albaștri sînt
 

Vremea a zburat,
Tu nu te-ai schimbat...
Cum ai făcut ?
Mă privești mirată
Și îmbujorată
Ca la-nceput...
Pentru tine mai există
Undeva, o prințesă tristă
Care visează
Și croșetează
Aproape plîngînd,
La fereastră-i un nor,
El îți fură din zbor
Nuanța ochilor...
Ce albaștri sînt !

Tot acolo stai ?
Am ghicit, așa-i ?
Adresa ta
Mi-o mai amintesc,
Și este firesc
Să fie-așa.
Vin acasă 
După masă:
Nici o mișcare,
Nici o scrisoare;
Mă duc în bucătărie
Și-mi tai o felie,
Și-o mestec mergînd...
La fereastră-i un nor,
El îmi oferă din zbor
Nuanța ochilor tăi
Aproape plîngînd.

 


Lenea de după-amiază
 

Dacă ai telefon
Și aparatul n-are ton,
N-ai nici o treabă:
Nimeni nu poate suna,
Stai liniștit în casa ta,
N-ai nici o treabă !

Vecina ta de sus,
Nu știi unde s-a dus;
Ai auzit în schimb pași pe podea,
Putea fi chiar ea...
Ai stat după perdea
Și ai văzut-o cum mergea:
Vecina ta
Se grăbea...

Cafeaua s-a răcit,
Ceasul a-nțepenit,
Muzica doar te mai ține treaz,
Ți-e necaz...
Iar vine cineva...
O fi poștașul, ce-o mai vrea ?
Sau n-o fi poștașul...
Cine-o fi ?
N-ai cum să știi...

 


Am două umbrele
 

Am două umbrele,
Fac ce vreau cu ele,
În orice situație
Îmi dau satisfacție !

Dacă pierd o umbrelă,
Tot mai am o umbrelă
Care dacă plouă-i ca nouă...

Dacă fata-i frumoasă
Las umbrela acasă la ea
Și a doua zi, chiar dacă nu-i nimeni 
Tot găsesc ceva: 
Umbrela mea !

Am două umbrele,
Fac ce vreau cu ele,
În orice situație...

Țin acasă-o umbrelă,
La servici o umbrelă,
Dacă-ncepe ploaia-i tot aia...

Umbrela de-acasă 
E cea mai frumoasă,
Umbrela cealaltă e spartă !

De-obicei, cînd plouă,
N-am la mine umbrela deloc,
Așa că nu-i de mirare 
C-o uit mereu din loc în loc,
Din loc în loc...

Am două umbrele,
Fac ce vreau cu ele,
În orice situație...

Am două umbrele,
Fac ce vreau cu ele,
În orice situație...

 


Unde te duci, frumoasă fată ?
 

Unde te duci, frumoasă fată ?
Unde te duci, frumoasă fată ?
Roua pe flori umedă-i toată,
Unde te duci, frumoasă fată ?

De ce nu vrei să stai cu mine ?
De ce nu vrei să stai cu mine 
Aicea, unde-i cald și bine...
De ce nu vrei să stai cu mine ?

 


Poveste mică
 

Șoricelul supărat
E mereu ascuns sub pat,
E bolnav
Și-așteaptă să-i treacă;

Șoricelul bine dispus
E mereu pe-afară dus,
Nimeni nu știe
Cînd vine și cînd pleacă...

Bietul motan,
De necaz s-a suit pe tavan !

 


Ochii tăi
 

Și lumina parcă se pregătea,
Aduna toți norii și-i atîrna
Departe la orizont,
Pe frînghie,
Să se-usuce încet...

Astă-seară a fost cald și senin,
Toate stelele aveau pahare de vin
Și-mi dădeau să gust puțin
Și mie...
Între timp, tu dormeai...

Spune-mi despre tine
Lucruri cît mai puține,
Lasă-mă să le ghicesc,
Să le inventez, 
Să le potrivesc...
Uuuuu...

Dacă mai crezi cît de cît în minuni,
Să te văd trei zile, să nu te văd trei luni,
Și s-o luăm iar și iar
De la capăt...
Spune-mi, cum ți s-ar părea ?

Eu te vreau mereu
În colțișorul meu,
Să fii lîngă mine
Și să-ți fie bine...
Uuuuu...

Am cunoscut o fată frumoasă,
Are mașină, are și casă
Și vorbim la telefon
O grămadă...

Însă n-are ochii tăi,
Însă n-are ochii tăi,
Însă n-are ochii tăi,
Însă n-are ochii tăi,
Însă n-are ochii tăi...

 


Fluture pe perdea
 

Uite-un fluture pe perdea,
Vrea să intre în camera mea,
N-am să-l las, fiindcă am deja
Musafiri destui...

O lumînare aprinsă am,
Șapte stele chiar lîngă geam
Și mai vine la seara mea
Încă cineva !

Peste cer sînt nori ca de fum,
Luna nouă iese acum,
Lucrurile-n ceață dispar...

Uite-un fluture pe perdea,
Vrea să intre în camera mea,
N-am să-l las fiindcă am deja
Musafiri destui,
Musafiri destui
Deja...

 


Regina nopții
 

Fereastra scîrțîie, și el 
Se scoală într-un cot nițel 
Și zice: "Închide fereastra !"

Afară-i toamnă și-i tîrziu, 
De frunze, parcul e pustiu 
Și nimeni pe-alei...

"Un troleibuz se-aude-aici !"
"Dar geamul e închis!"
"Ce zici ?"
"Poftim ?" prietenu-ntreabă.

Regina nopții a plecat 
C-un alt băiat...
C-un alt băiat...

 


Nu-l dau pe azi pentru mîine
 

În fereastră-i cerul înrămat,
În odaie am scaun și pat
Și pe masa albă, niște pîine...
Lucrurile-mi sînt în geamantan,
Praful nu l-am șters de-acum un an,
Dar nu-l dau pe azi pentru mîine !

Calendarul din perete-i vechi
Și pe covorul veșted, cu ciucuri neperechi,
Sînt firimituri uscate de pîine...
Am și două crăpături în geam
Și m-a părăsit fata ce-o iubeam,
Dar nu-l dau pe azi pentru mîine !

Ieri m-am întîlnit pe scări cu un om ciudat,
M-a-ntrebat:
"De ce te zvîrcolești noaptea în pat ?
Știi, parchetul e șubred, și se-aude pînă-n baie,
Îmi trezești copiii care dorm în odaie, dorm..."

Pe tavan un cerc e, de lumină,
N-am perdea la geam, luna mi-e vecină,
Și pe masa albă, niște pîine...
Singur cînd rămîn, cîteodată,
Mai mi-aduc aminte de-un nume de fată,
Dar nu-l dau pe azi pentru mîine !

 


Fără griji
 

Anii trec mai ușor decît ne închipuim,
Îi căutăm în sertar și brusc nu-i mai găsim;
Nimeni nu știe precis unde se duc anii ăștia așa,
Eu cred că probabil se adună
Și stau împreună 
Undeva !

Așa că nu-ți fă griji
Zău, tu nu-ți fă griji, draga mea,
N-ai de ce să-ți faci griji,
Toată lumea pățește așa...

Așa că nu-ți fă griji
Zău, tu nu-ți fă griji, draga mea,
N-ai de ce să-ți faci griji,
Toată lumea pățește așa...

Aș vrea să te păstrez lîngă mine, aproape de tot,
De-aia am conceput un buzunar special la capot...
În el încapi doar tu și nimeni altcineva,
Se-nchide cu fermoar
Și-năuntru doar 
Argint și catifea !

Așa că nu-ți fă griji
Zău, tu nu-ți fă griji, draga mea,
N-ai de ce să-ți faci griji,
Toată lumea pățește așa...

Tu  poți să vii oricînd
Și să stai aici cît dorești,
Și cînd e ziua ta
Am să-ți cînt și-am să-ți spun povești...

Ce zici, ce idee !
Ține-o sub cheie,
Ai grijă de ea !... 

 


Azi ninge tare, draga mea
 

Azi ninge tare, draga mea,
Avionul nu poate ateriza,
Pilotul are pe geam un morman de nea
Și se-agită degeaba...

Afară e-un frig îngrozitor,
De-aia apa a înghețat în motor,
De-aia toate păsările zbor
Cînd vine zăpada...

Uită-te jos pe patinoar,
De aici, de sus, oamenii par
Ca punctele negre pe zar.

De-argint e pădurea, zău,
Nu-mi pare rău
C-am zburat pe deasupra...
Știi,
Aș vrea să ne-nvîrtim așa,
Avionul ca un fulg de nea, 
Și peste gheața din fereastra ta
Să se-așeze zăpada...

Ratatatara-ra...

 


Asta-i ușa
 

Asta-i ușa:
Vei observa
Lîngă perdea
Un scaun gol,
Dacă te-ai așeza
Ai deranja...

Asta-i ușa:
Cum ai intrat ?
Este ciudat
C-ai reușit,
E un zgomot cumplit
Respirația ta,
Stai, nu te mișca...

"Te-am văzut cum dormi,
Pe buza de sus
Soarele ți-a apus"

De cîte ori vii,
Spui numai prostii...

Asta-i ușa:
Închide-o ușor,
Pășește ușor, hai,
N-are rost să mai stai,
Nu te-a auzit,
Și-a închipuit
Că ai fi venit
Doar...


Transcriere: Sergiu Mitrofan