Alexandru Andrieş - Incorekt (2011)
Nici un cîntec nu apare cînd vrei
Te-apuci și bei de ciudă că nu-ți vin idei
E enervant să-l vezi cît de greu se lasă
Cînd tu te sacrifici și de trei zile stai doar în casă!
Dar cînd apare
E sărbătoare
E-o încîntare
Se face soare...
Mi-ajunge să știu că exiști
Și orice distanță e bună
Te cred cînd îmi spui c-ai visat
Cum ne plimbam pe Lună
Și ne mișcam
Ca într-un vals tulburător
Îmi place s-aud cum respiri
Cînd visul îl pui în cuvinte
Cu cîtă grijă ascunzi
Silaba care minte
Și cum te-amuzi
Cînd vezi cît de atent te-ascult
Aveam coroană și trenă
Și pe aceeași scenă
Tu dormeai în picioare
Spectatorii rîdeau
Și aplaudau
Le plăcea foarte tare
Ce-aș mai putea eu să spun?
Am doar povești plicticoase
Ce bine-mi pare că tu
Ai vise-așa frumoase!
De-aia din visele mele
În visele tale fug
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Știi bine că sînt o epavă
Mincinos și derbedeu
Te chinuiesc, te fac să plîngi
De ce te-ntorci la mine mereu?
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Casa toată-i o mizerie
De sus din pod pînă în beci
De bani mai bine nu vorbim...
Chiar nu-nțeleg de ce nu pleci!
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Stai într-un colț cu fața-ntr-o parte
Nu scoți nici măcar un cuvînt
Și dacă intru mai tare în tine
Lași ochii-n pămînt
M-am uitat azi în oglindă
Și chiar dac-aveam ochii mici
Tot m-am speriat de ce-am văzut
Nu-nțeleg ce te ține aici?
De ce
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci (chiar daca vrei)
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci (ce clar că)
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți să pleci
Nu poți
Au o privire opacă
Ascultă-mă un pic:
Nervii le sînt întinși la maxim
Le sare țandăra din nimic!
Nu pot să se concentreze
Fac pauze mereu
Sînt relaxați doar dacă respiră
Fum albicios cu miros foarte greu
Ei sînt
Fumători
Fumători
Ne fac de rîs
Toți cei care sînt fumători
Viața-i așa ciudată
Asta chiar o să te distreze
Le vindem țigări, le luăm taxe cît casa
După care nu-i lăsăm să fumeze
Pe pachete le punem poze
Cu cancer și cu cangrene
Crezi că le pasă?
Fac la fel, fumează ca niște hiene!
Ei sînt
Fumători adevărați
Fumători
Ne fac de rîs
Toți cei care sînt fumători
Am purtat noi atîtea războaie
Nu degeaba le-am cîștigat
Avem strategii, avem resurse
Și sîntem de neînduplecat
Nu-i lăsăm în restaurante
Nu-i lăsăm nicăieri
Îi ținem într-o teroare totală
Și la nevoie folosim pompieri
Pentru
Fumători
Fumători
Ne fac de rîs
Toți cei care sînt fumători
S-a-ntîmplat, s-a-ntîmplat
S-a-ntîmplat și am greșit
(S-a-ntîmplat și iară am greșit)
S-a-ntîmplat, s-a-ntîmplat
S-a-ntîmplat și am greșit
(S-a-ntîmplat și iară am greșit)
Dar nici tu n-ai zis nu
Și-asta-nseamnă da tacit
(Da tacit?!?)
Nu-nțeleg, nu-nțeleg
De ce-ai stat și-ai așteptat
(Nu-nțeleg de ce am așteptat)
Nu-nțeleg, nu-nțeleg
De ce-ai stat și-ai așteptat
(Nu-nțeleg de ce am așteptat)
Dac-aș fi știut
Era totul rezolvat
(Rezolvat?!?)
Puteam să fi mers în alt oraș
Să-ncercăm cu ceaiuri de arpacaș
Dușuri fierbinți, sperieturi
Băi cu zeamă de murături
Recunosc, recunosc
Recunosc că vreau să știu
(Recunoști acum că vrei să știi)
Recunosc, recunosc
Recunosc că vreau să știu
(Recunoști acum că vrei să știi)
De ce-mi spui acum
Cînd oricum e prea tîrziu?!?
Dac-am fi avut mașină
Am fi mers oriunde-am fi vrut
Dimineața puneam benzină
Și-o tot luam de la început
Mașina însă-i la reparat
Cred că se strică intenționat
Ca să ne țină mai mult pe-amîndoi în pat
Chiar dacă stăm într-o cameră mică
Niciodată nu ne certăm
Te uiți la mine cu ochi de pisică
Și mă-ntrebi ce-aș vrea să mîncăm
Avem filme, avem internet
Avem telecomenzi berechet
Am vrea doar să treacă
Timpul un pic mai încet...
Îți place mult să bagi la spălat
Tot ce-am purtat peste zi
Și cîteodată găsesc în pat
Munți de prostii
Ne-așteaptă Veneția, ne-așteaptă Parisul
Ne-așteaptă și Praga, poftim!
Ne-așteaptă Berlinul, ne-așteaptă și Viena
Și noi preferăm să dormim:
Visăm că mașina merge perfect
Ne suim în ea și plecăm direct
Într-o livadă lîngă Sibiu - cam suspect...
Încep să simt că-mbătrînesc
Și doar la asta mă gîndesc
Și-n timp ce mă gîndesc
Îmbătrînesc...
Ce complex!
Da' uit fiindcă îmbătrînesc
Și imediat mă-nveselesc
Și nu mă mai gîndesc că-mbătrînesc
Mulțumesc!
Așa că am și zile bune
Uite că am și zile bune
Cînd uit am zile foarte bune
Mulțumesc!
Mă și feresc să povestesc
Dar dimineața mă trezesc
Și la oglindă fug și mă privesc
Socotesc...
Dar tocmai fiindcă-mbătrînesc
La socoteli mereu greșesc
Și ies mai tînăr decît mi-amintesc
Și zîmbesc
Așa că am și zile bune
Uite că am și zile bune
Cînd uit am zile foarte bune
Mulțumesc!
Clasic
(adaptare Everybody Has the Blues - James Taylor)
Sînt sigur că pot paria:
Acum chiar ești convins
Că numai tu te chinuiești așa...
Cîteodată te foiești în pat
Din cînd în cînd nasu-i înfundat
Toată lumea are zile greu de suportat...
N-ai motiv, și totuși te enervezi
Vrei, dar nu poți să te concentrezi
Am pățit-o toți, zău, nu-i nevoie de dovezi...
Poate fi de la prea mult stress
Poate-i de la acizii grași
Că prea îți scapă din mînă tot ce-apuci
Și văd că nu te atingi nici de papanași
Orice cauți e altundeva
Și din senin te-apucă și-o măsea
Sînt zile-n care pur și simplu viața e grea
Toți știm cum e să n-ai somn
Toți știm cum e să n-ai somn
Toți știm cum e să n-ai cui să dai un telefon...
Ce-ar putea mai mult să te încînte:
Să plecăm la mare sau la munte
Sau să stăm acasă să lenevim?
Un concert special într-o altă țară
Ceva ce s-asculți pentru prima oară
Sau un disc pe care pe de rost îl știm?
Să ieșim undeva în oraș la masă
Să comandăm de la chinezi acasă
Sau să gătim (mai mult tu) ceva?
Desene-animate fermecătoare
S-alegem un film la întîmplare
Să dăm cu banul - de parc-ar conta?
Nu-nțeleg cum rîdem și
Ne-amuzăm ca niște copii
Nu e îngrijorător
Că trăim fără televizor
Și nici măcar nu ne plictisim?
Să facem scufundări la greci la vară
Sau s-așteptăm pîn' la primăvară?
Să ne fotografiem reciproc?
Să ne urcăm acum în mașină
Să punem o muzică bună-n surdină
Și s-o luăm uite-așa pur și simplu din loc?
Prăjituri, ciocolată, bomboane sau trufe?
Sau niște cîrlige ca lumea de rufe?
Poate un telefon cu robot?
Să luăm un covor biodegradabil
Sau mai bine un cîntar portabil
Pe care să poți să-l duci peste tot?
Haide că te-am zăpăcit!
Ce să fac, dacă m-ai pornit?
Mai am cîteva idei
Ți le zic și tu faci cum vrei...
Uite ce-am păstrat la sfîrșit:
Să avem caiete în care să scrim
Tot ce visăm și tot ce vorbim
Să putem controla mai ușor ce uităm?
Sau să-ncercăm cîte-un pic, cîte-un pic
Să nu mai controlăm nimic?
Să rîdem doar... și să ne culcăm!
Știu femei cu picioare perfecte
Știu femei cu gust de bezea
Mi-a cîntat o soprană celebră
Mi-a gătit grozav cineva
Dar cu nimeni nu rîd așa cum rîd cu ea
Dar cu nimeni nu rîd așa cum rîd cu ea
Știu blonde exact ca în bancuri
Știu roșcate fără perdea
Știu brunete deștepte și suple
Zile-ntregi pot s-o țin așa
Dar cu nimeni nu rîd așa cum rîd cu ea
Dar cu nimeni nu rîd așa cum rîd cu ea
E falimentară
Banii fug de ea
Dimineața se trezește cu cafea
Rîd cu poftă la filme de groază
Rîd la știri cînd nu-i altceva
Bat vecinii în țevi ca turbații
Cînd rîdem în pat eu și ea
Zău, cu nimeni nu rîd așa cum rîd cu ea
Da, cu nimeni nu rîd așa cum rîd cu ea
Cum rîd cu ea
Cum rîd cu ea
Se vede clar, cu ochiul liber
Ipocrizia e născută la oraș
E elegantă, lipicioasă
Parcă special făcută pentru omul laș
Vorbește bine
E școlită-n multe părți
Apare la televizor și scoate cărți...
Vreau doar să mă lași în pace
Nu-mi place că mă iei de prost
Și dacă nu mă lași în pace
Ți-arăt eu cum se face!
Întotdeauna arată bine
Și e capabilă să joace orice rol
Are relații complicate
Cu tot ce-nseamnă bani, putere și control
Păduri, delfini, balene
Cum poți să nu zici nu?
Aproape plînge cînd te roagă
S-o ajuți și tu!
Vreau doar să mă lași în pace
Nu-mi place că mă iei de prost
Și dacă nu mă lași în pace
Ți-arăt eu cum se face!
Jubilează, bea și fumează
Încă vreo trei mișcări și totu-i aranjat
Motocicliști cu căști de luptă
Au grijă să n-ajungi la ea necontrolat
Ce vezi în ziar e ce vrea ea să îți arate
O păcăleală mare fiindcă uite că se poate!
Vreau doar să mă lași în pace
Nu-mi place că mă iei de prost
Și dacă nu mă lași în pace
Ți-arăt eu cum se face!
Ți-am cumpărat flori
Mai frumoase ca lalelele
Mai gingașe ca panselele
Ți-am cumpărat violete...
Ți-am cumpărat flori
Te rog, nu le arunca pe trotuar
Inima nu-mi frînge în zadar
Ți-am cumpărat violete...
Ascultă
Povestea mea e tristă
Am iubit o artistă
Ce nu m-a iubit...
Ascultă
Povestea mea e tristă
Și sînt nefericit...
I-am cumpărat flori
Ea le-a aruncat pe trotuar
Inima mi-a frînt-o în zadar
I-am cumpărat violete...
Ascultă
Povestea mea e tristă
Pe acea artistă
N-am mai văzut-o deloc
Ascultă
Povestea mea e tristă
Mi-a rămas o batistă
Cu lacrimi de foc...
Ți-am cumpărat flori
Te rog, nu le arunca pe trotuar
Inima nu-mi frînge în zadar
Ți-am cumpărat violete...
Ți-am cumpărat flori
Mai frumoase ca lalelele
Mai gingașe ca panselele
Ți-am cumpărat violete...
Ascultă
Îți dau în dar chiar inima mea
Te rog, ai mare grijă de ea
Nu o arunca, te rog!
Grașii sînt simpatici
Grașii sînt deștepți
Grașii sînt pe fază
N-ai cum să-i prostești
N-o să-i găsești în reviste de modă
Dar ăsta nu este un handicap
Dacă vrei să-i vezi, hai la cofetărie
Acolo își fac de cap
Grașii sînt simpatici
Grașii sînt deștepți
Grașii sînt pe fază
N-ai cum să-i prostești
Apar și la mare, se-așează la plajă
Lasă în urmă mici denivelări
Poartă costume în dungi verticale
Și-au părul tuns în scări
Grașii sînt simpatici
Grașii sînt deștepți
Grașii sînt pe fază
N-ai cum să-i prostești
Cîștigă des concursuri
Apar la emisiuni
Sînt foarte buni la sumo
Și la șah sînt foarte buni
Lumea-i iubește chiar dacă nu zice
Doar doctorii țipă - teribil de lași
Toți slăbănogii care se-agită
Pîn-la urmă ajung și ei grași!
Grașii sînt simpatici
Grașii sînt deștepți
Grașii sînt pe fază
N-ai cum să-i prostești
Grașii sînt simpatici
Grașii sînt deștepți
Grașii sînt pe fază
N-ai cum să-i prostești
Bestia din Brăila
Nu și-a luat pastila
La, la, lalala
De-aia-i curge nasu'
Mama lui și ta-su
La, la, lalala
Uite guturaiu'
Cum i-astupă graiu'
La, la, lalala
Ditamai bărbat
Stă răpus la pat
La, la, lalala
Alifantis:
De-aia eu la toți vă spun
Nu vă îmbățoșați
Mergeți imediat la doctor
Să vă vaccinați
Chiar azi!
Bestia din Brăila
Nu și-a luat pastila
Prrr, prrr, prrrrr
De-aia-i curge nasu'
Mama lui și ta-su
Prrr, prrr, prrrrr
Vac-ci-na-ți-vă
Vac-ci-na-ți-vă
Vac-ci-na-ți-vă toți!
Dimineață
Ca o ață
Prea întinsă peste zi
Totul pare
Dat mai tare
De niște draci de copii
Orice lucru
Te irită
De trei zile nu ești om
Ai vărsat
Ulei pe plită
Și-ai țipat la telefon
Stau aruncate pe jos peste tot
Multe foi cu litere mici
E neatinsă cafeaua de ieri
Ce bine că el nu-i aici...
Exerciții
La chitară
Lumini aprinse la vecin
Astăzi pentru
Prima oară
Ai și dormit puțin...
Mă dusei la bloc în centru
Mă dusei la bloc în centru
Dracu' știe de ce pentru...
Dracu' știe de ce pentru...
Numa' zgomot și mizerie
Numa' zgomot și mizerie
Orice om normal se sperie
Ți se face păru' perie
Nu există zi și noapte
Să nu se petreacă fapte :
Cîte-un hoț la o secundă
Și vecinii te inundă!
Chiar și apa-i ruginită
Chiar și apa-i ruginită
O plătești s-o treci prin sită...
Păi o plătești s-o treci prin sită...
Strîmt și-nghesuit ca-n China
N-ai unde să-ți pui mașina...
Și mai e ceva, măi dragă :
Nimic nu merge fără șpagă!
Păi mă mîncă de bloc în centru
Mă mîncă de bloc în centru
Dracu' știe de ce pentru...
Dracu' știe de ce, muică!
Foaie verde trei coroane
Cînt acum la microfoane
Cînt acum la microfoane
Am nevoie de organe
Foaie verde și-o tichie
Păi ce organe-ți trebuie ție?
Organe să meargă bine
C-ale mele nu mai ține!
Păi cît sînt eu de elegant
Vînd și oi și elefant
Vînd și oi și elefant
Să fac banii de transplant
Foaie verde și-o sipică
Vreau o chirurgie mică
Că de mare mi-e cam frică
Zău, de mare mi-e cam frică
Foaie verde cașcaval
Iese badea din spital
C-un ficat senzațional
Și rinichiul ca de cal!
Dacă-n tine e doar un iepure
Toți se bucură și te țepuie
Te aleargă-n cerc ca pe-un fluture
Rîd de te-asurzesc și te șutuie
Bietul iepure, cum să tropăie?
Zice și merci, doar să țopăie!
De-aia-ți spun: cînd ești doar un iepure
Nu te mai mira, așa-ți trebuie!
Nu mai mă provoca
Știi bine, draga mea
Că nu prea pot să mă abțin...
Dacă nu te oprești
N-ai cum să nu greșești
Și seara iar va fi un chin!
De ce să-mi tot aduci aminte
De toate cîte le-am greșit?
Am discutat deja
Cît ai s-o ții așa?
Și dacă zic că da?!?
Dacă zic că da...
Ce dacă zic că da!!!
Tu știi exact unde mă doare
Și doar acolo mă atingi!
Cînd văd că-ncepi iar cu
Ce tare suferi tu...
Și dacă zic că nu?!?
Dacă zic că nu...
Uite că zic că nu!!!
Mereu e vorba doar de tine
Nimic nu-i destul de bun
Nimic nu-i destul de bun
Nimic nu-ți convine
Mai e nevoie de-o scînteie
Și-o simt aprinsă-n glasul tău:
Dacă m-aș ridica
Și pur și simplu aș pleca?
Și dacă zic că da?!?
Dacă zic că da...
Dac-o să zic că da?
Acum am ajuns la ultimul cîntec
Și nici un cîntec nu vrea
Să fie el ultimul cîntec
Decît
Doar
Dacă
E foarte scurt!
Şoricelul supărat
E mereu ascuns sub pat,
E bolnav
Şi-aşteaptă să-i treacă;
Şoricelul bine dispus
E mereu pe-afară dus,
Nimeni nu ştie
Cînd vine şi cînd pleacă...
Bietul motan,
De necaz s-a suit pe tavan!
Cînd la femei le vin idei
Apar probleme şi la zei
Sar scîntei
Cînd la femei le vin idei (le vin idei)
Cînd la femei le vin idei
Te pui şi faci, chiar dacă nu vrei
Hei, hei
Cînd la femei le vin idei (le vin idei)
Cu vorbe dulci,
Doar din sprîncene,
În glas cu clopoţei
Şi cîteodată din tăceri:
Aşa apar idei
La femei!
Cînd la femei le vin idei
Să nu faci glume că ţi-o iei
Taci şi bei
Cînd la femei le vin idei (le vin i-)
Sar scîntei
Cînd la femei le vin idei (le vin i-)
Hei hei
Cînd la femei le vin idei
Păsări mici se-opresc din zbor,
E linişte-n televizor,
Cade luna-n ocean
Cînd te-aşezi tu la pian...
Ceasul tace nemişcat
Şi şoriceii stau sub pat,
Parcă toarce-un motan
Cînd te-aşezi tu la pian...
Frunzele aşteaptă legănate-n vînt,
Veveriţele ciulesc urechi
Perechi...
Ce să fac, exagerez,
Da-mi place să te tachinez
Şi de fapt văd pe geam:
Nici nu eşti tu la pian!
Mi-am dorit de cînd mă ştiu
S-am o casă la Sibiu,
Nici pe Mureş, nici pe Jiu,
Mi-am dorit de cînd mă ştiu
Să am casă la Sibiu
Zău că nu sînt cusurgiu,
Da' chiar vreau casă la Sibiu,
E ceva la care ţiu:
Am visat de cînd mă ştiu
Să am casă la Sibiu!
Nu vreau o casă mare,
Nici nu-i greu ce vreau eu:
Îmi ajunge-o căsuţă
Micuţă
Chiar lîngă muzeu!
Dom' primar de la Sibiu,
Cîntecelul meu hazliu
L-ai auzit acum pe viu,
Haide, spune-mi, vreau să ştiu:
Nu-mi dai casă la Sibiu?
Chiar nu-i nici o glumă,
Vreau o casă la Sibiu,
Cine n-ar vrea să
Aibă casă la Sibiu?
Nu sînt cuvinte
Să-nceapă veşmintele ei,
Vocea ei are
Parfum ca de floare de tei.
Mîna o-ntinde,
De deget te prinde uşor,
Uit cum să merg
Şi-ntr-o clipă învăţ cum să zbor...
Planeta e mică
Şi cît o furnică de grea,
Ia-o de mînă
Şi zboară-mpreună cu ea...
N-ai greutate
Şi nimeni nu poate afla
Care e steaua
Sub care planeta va sta...
Stai (stai, stai), nu te grăbi!
Stai (stai, stai), nu te grăbi!
Îmi iau geamantanul, de nimeni ştiut,
Îmi fac bagajele şi-am dispărut!
Ia-mi umbrela din mînă,
Ia-mi nodul din gît,
Lasă-mă să te duc acasă
Fiindcă-i frig şi urît...
Vorbeşte-mi tot timpul,
Nu mă lăsa să-ţi vorbesc,
Alege drumul cel mai lung,
N-am să mă rătăcesc!
Arată-mi ceaţa din jur
Ca pe-o haină de-a ta,
Întreabă-mă dacă n-o vreau
Mai groasă şi mai grea...
Spune-mi că ceru-i albastru,
Spune-mi că ştii să zbori,
Ia-mă cu tine afară din noapte
Pînă mîine-n zori!
Aceste versuri au fost preluate de pe alexandries.free.fr