Alexandru Andrieş - Cîntece pentru prinţesă (1999)
Lumea ştie c-o cheamă Anca
Şi de-aia eu îi spun Roxana,
Am aflat că voi o strigaţi "ploieşteanca"
Da' eu prefer să-i spun Roxana...
Jumate din ea e hipnotizată
De un iubit psihopat,
Cealaltă jumate-i atît de speriată
Că-s pus în situaţia pur şi simplu s-o bat
PeRoxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Cifrele în gura ei sînt romane întregi,
Vi le spun şi vouă:
Unu şapte'ş'cinci-nouăzeci-şaizeci, da,
Optze'ş'cinci-două'ş'nouă...
Şi patru ani, patru ani şi jumate
De cînd lumea ei stă pe loc,
Iar eu adun cu greu minute furate
În care mă chinui să-mi fac puţin loc
Lîngă Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Mă trezesc cu ea
Ascunsă-n măsea,
De-acolo tace,
Mă doare şi tace...
Mi-a spus cineva
Că e foarte rea,
Cam ca o pisică,
Da' tot nu mi-e frică de ea...
Cine răspunde pentru astfel de uşi
Deschise-ntre ea şi mine?
De ce leşin şi-mi revin şi leşin
Cînd ea zîmbeşte şi vine?
Şi cum s-o repar fără instrucţiuni?
Cam cît crezi că sînt eu de deştept?...
Cu ce drept îmi iei somnul de luni pînă luni
Şi cum să respir, cînd la mine în piept
E Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
Roxana, Roxana, Roxana...
O aşteaptă-ascuns în casă
Cu un ciuf de păr rebel
Între ochii ca de sticlă:
Motănelul Cio-orăpel!
Cum de a ajuns acolo,
Nu se ştie în ce fel,
Dar e-al ei prin definiţie, oh!
Motănaşul Ciorăpel.
Poti să ţipi, să stai în limbă,
E degeaba, numai el
Are voie s-o atingă:
Motănoiul Ciorăpel!
Sînt gelos cum nu se poate:
Eu - deştept şi frumuşel,
Ea în pat, he! pe cine ţine, a?
Pe motanul Ciorăpel!
Cum să fac, am planul gata,
O să rîdeţi: cred că cel
Care poate să m-ajute-i, ha!
Chiar motanul Ciorăpel:
Am să-i fac cadou smîntînă,
Am să-i duc şi ostropel
Să ma pună sus pe listă
Motănaşul Ciorăpel.
Dacă nu, pe toţi guzganii,
Las ruşinea la hotel,
Fac flotări, fac exerciţii,
Mama lui de Ciorăpel!
Pentru ea mă simt în stare,
Cît sînt eu de şoricel,
Să-l înfrunt pe viu şi gata
Pe motanul Ciorăpel!
Mai degrab-aş orbi,
Mai degrab-aş rămîne orb
Decît să nu mai fii
Lîngă mine dimineaţa cînd dorm...
Mai degrab-aş orbi,
Mai degrab-aş rămîne orb
Decît să nu mai fii
Lîngă mine dimineaţa cînd dorm...
Cele mai frumoase vise
Cînd deschizi ochii, dispar.
Dacă mi se face sete,
Tu eşti apa din pahar...
Mai degrab-aş orbi,
Mai degrab-aş rămîne orb
Decît să nu mai fii
Lîngă mine dimineaţa cînd dorm...
Marea leagănă corăbii,
Marinarii sînt plecaţi,
Mîinile tale scriu şi fac cafea
Sub ochii mei fermecaţi.
Mai degrab-aş orbi,
Mai degrab-aş rămîne orb
Decît să nu mai fii
Lîngă mine dimineaţa cînd dorm...
Pescăruşii albi şi tandri
Cercuri fac peste pămînt,
Părul tău e steag de seară
Mîngîiat de vînt...
Dacă vrei, dacă vrei, dacă vrei, putem zbura,
Dacă vrei, dacă vrei, dacă vrei, putem zbura...
Dacă vrei, dacă vrei, dacă vrei, putem zbura...
Dacă vrei, dacă vrei, dacă vrei, putem zbura...
Dacă vrei, dacă vrei, dacă vrei, putem zbura...
Dacă vrei, dacă vrei, dacă vrei, putem zbura...
Ai picioare care stau în vitrine,
Ai picioarele pînă-n tavan,
La genunchi ai ascuns mandarine
Şi pîn' la glezne porţi macferlan.
Ai vorbele meşteşugite,
Ai serialul tău preferat
Şi-am aflat, zău, din auzite,
Că dai gata orice bărbat.
Te cunosc din Spania maură,
Dintr-un pat uriaş dantelat,
Aveai şi-atunci acea zgîrietură
Cu care nici acum nu pot, n-am cum să mă bat.
Trupul tău e-o adresă secretă
Şi oricît de ciudat ar părea,
Pulsul meu e cea mai discretă
Metodă de-a comunica.
Cîteodată mă asculţi cu stomacul,
Cîteodată-ţi vorbesc din ficat,
Am cuvintele roşii ca macul,
E totul atît de ciudat...
Nu ţi-am spus fiindc-am miere în gură
Nu ţi-am spus cît de mult m-ai schimbat,
Cum mi-ai luat din temperatură,
Cum, din ani, jumătate mi-ai luat.
Mă faci să mă simt acasă
Cînd sub pătura ta poposesc,
Atunci eşti tu cea mai frumoasă:
Cînd luni şi cu marţi se ciocnesc.
Atunci eşti tu cea mai frumoasă:
Cînd luni şi cu marţi se ciocnesc.
Atunci eşti tu cea mai frumoasă:
Cînd luni şi cu marţi se ciocnesc.
Ooo, atunci eşti tu cea mai frumoasă:
Cînd luni şi cu marţi se ciocnesc.
Atunci eşti tu cea mai frumoasă:
Cînd luni şi cu marţi se ciocnesc.
Dacă soneria ta
Într-o zi s-ar transforma
Într-un fel de vrăbiuţă cu motor,
Aş aduce-o înapoi
Cu porumb şi caprifoi,
Într-o farfurie-acolo pe covor...
Robinetele din baie,
Dacă s-ar preface-n ploaie
Şi ar curge-n jos pe ţeavă la subsol,
M-aş masca în şef de bloc,
Le-aş speria să stea pe loc
Cît mi-ar lua să-mi acordez chitara-n sol.
Şi dacă ar rămîne goală
Doar cutia ta poştală,
Fără nici un fel de serial în plic,
În poştaş m-aş transforma,
Ce păcat că dumneata
Nu mai crezi în vrăji şi basme nici un pic...
Fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital, mmmmm
Fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital...
N-au mîncare-n casă,
Au în schimb pisici:
Una mare şi-altele-n cap mici-mici-mici...
Aa, fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital, mmmm
Fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital...
Cartonaşul galben
Îl ţin în buzunar:
Cum greşeşti cum ţi-l arată iar-iar-iar, oh!
Fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital, mmmm
Fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital...
Ori te uiţi de sus în jos, aşa cum ţi-am tot
spus,
Ori te uiţi de jos în sus-sus-sus.
Mm, fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital, mmmm
Fetele frumoase cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital, mmmm
Fetele frumoase, cu coadă de cal
Ai-ai-ai
Te bagă-n spital.
Pîn' la tine mă simţeam
Ca un abţibild pe geam,
Ştiu cum e fără,
Ştiu acum cum e cu...
Te-am dorit - nu mi-e ruşine -
Şi de-atunci am ţevi în mine:
Ţevi mici pentru da,
Ţevi mai mari pentru nu...
Asta faci tu...
Asta faci tu...
Asta faci tu...
Pielea s-a-ngroşat treptat
Şi de-aia cad bucăţi din pat,
De-aia mai scîrţîi
Şi fără bere, şi cu...
Uite-mă cum stau şi tac
Ca o boală fără leac;
Fără reţetă
Ce să iau şi ce nu?
Asta faci tu...
Asta faci tu...
Asta faci tu...
Ora 7 - mă trezesc,
Din cauza ta zîmbesc;
Ora 9 - chiar mă scol
Şi te caut pînă-n hol;
Ora 5 - mănînc ceva,
(Mi-e) poftă de dumneata...
10 noaptea - nu mi-e somn,
Ajută-mă tu să dorm,
Ajută-mă tu...
Şoricei la mine-n burtă
Fac scandal şi nu m-ascultă,
Se-ntîmplă la fel
Fără mîncare şi cu...
O vrabie mică cît o stea
Dă din aripi în inima mea:
Asta nu-i bine,
Poţi să fii sigur că nu!
Asta faci tu...
Asta faci tu...
Asta faci tu...
Dacă crezi că exagerez,
Te las să mă controlezi...
Eu adorm primul pînă te trezeşti,
Cînd ţi-e greu şi vreau să te-ajut, mă goneşti.
Locul tău în inima mea e clar,
Eu în inima ta mă mut iar şi iar...
Locul tău în inima mea e clar,
Eu în inima ta...
Fum în bucătărie,
Fum peste tot,
Scrum în farfurie,
Eu ca un robot...
Ascuns la tine în pat fac un cîntec şi-atît,
Cămaşa ta de noapte, uite-o, îmi ţine de-urît,
La tine în pat fac un cîntec şi-atît,
Cămaşa ta de noapte...
Mort sînt de oboseală,
Mai bine dormeam:
N-aş fi ştiut nimic,
Poate nu mă trezeam...
Cum se răstoarnă lumea,
Vine la loc,
Zic: uită teoria, arunc-o în foc...
Cum se răstoarnă lumea,
Vine la loc, zic:
Uită teoria, arunc-o în foc, zic:
Uită teoria...
Cînd te sun nu-mi răspunzi,
Dacă te caut, te ascunzi...
Nu ştiu de ce te porţi aşa:
Ce-am făcut, spune, draga mea?
Niciodată nu glumeşti, nu,
Stai încruntată, măăă... mă chinuieşti!
Spune-mi ce se-ntîmplă, ooor... orice-ar fi,
Te rog, dragă, nu mă prosti!
Ţi-am luat cadouri, te-am scos în oraş,
Prietenii mei au ajuns la făraş;
Un semn să-mi faci şi uite-am sosit...
Ce vrei mai mult, spune-mi cu ce ţi-am greşit? ah
Noaptea nu dorm, ziua mă frămînt,
Obrajii mei, uite-i, sînt ca de pămînt;
Spune-mi ce se-ntîmplă, nu, nu, nu mă mai minţi, auuuu
Te rog dragă, nu mă prosti!
Aaaa nu mă prosti!
Cîteva
motive pentru care plec acum
Fiindcă eşti frumoasă
Toată lumea te vrea,
Cum o fi oare să nu fii aşa?
Te uiţi iar sub pernă
Şi cauţi în ceşti
Semne să te-ajute
Să nu greşeşti.
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec acum.
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec acum.
El e tînăr ca tine
Aşa cum îl ştii:
De-ani şi ani de zile
Nu-l schimbi, orice-ar fi.
Cu mine ţi-e bine
Doar din cînd în cînd;
Adorm şi cînd mă trezesc
Te găsesc plîngînd.
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec acum.
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec acum.
Mereu lîngă uşă,
Motanul tău gri,
Cînd eşti supărată
Se face kaki.
Depinde de tine
Necondiţionat,
Nu te contrazice,
Nu sforăie-n pat!
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec acum, mmmm
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec,
De-aia vreau să plec acum.
E dimineaţa mai rău ca un cazan,
Trupul tău e primul tău duşman:
Pulpe prea groase, kilograme-n plus,
Pantalonii buni - unde i-oi fi pus?
Obrajii, uite-i: rotunzi-rotunzi-rotunzi,
Şi Doamne, unde, cum să te ascunzi?
Oglinda-ţi spune "Ţine fruntea sus!"
Cînd vezi deja că frumuseţea ta s-a dus...
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta...
Oricine ştie ce trebuie să faci,
Ce mîncare fără şi exerciţii-n draci,
Verificări la sînge, zi de zi,
Ţinta supremă: zero calorii!
Dieta zice ca azi să posteşti,
Vecinul zice că arăţi ca-n poveşti...
Cîntarul zice că nu-i nimic în plus,
Da' tu ştii bine: frumuseţea ta s-a dus!
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta...
Poţi să alergi, poţi să faci sărituri,
Poţi să înoţi, chiar şi cu figuri,
Poţi să încerci şi băi, da, băi cu ozon,
Poţi să te înscrii şi la maraton,
Poţi să dansezi tot timpul, mereu,
Poţi să dansezi tot timpul pe cîntecul meu,
Ăsta-i un cîntec cum altele nu-s:
Îţi spune clar că frumuseţea ta s-a dus, pa!
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta s-a dus
Frumuseţea ta...
De ce e aşa?
Fiindcă nu asta era
Frumuseţea ta...
Uuuuuuu..
M-ai făcut să ies pe uşă, ai fugit după taxi,
M-ai gonit mereu, întruna, mi-ai zîmbit ca-n prima zi...
Mi-ai făcut la prînz chiftele, noaptea mi-ai făcut scandal,
Dimineaţa m-ai făcut să rîd în ultimul hal...
Poate nu ştii încă, dar viaţa ta
Se împarte în două...
Ai fost Albă-ca-Zăpada părăsită de pitici,
Mi-ai scos fire albe sute, mi-ai făcut trei riduri mici,
Mi-ai pompat tutun în sînge, la popice m-ai tăiat,
M-ai făcut în cărţi de verde şi te-ai încăpăţînat,
Poate nu ştii încă, dar viaţa ta
Se împarte în două...
Mi-ai cîntat ca Alifantis, mi-ai tăcut cu răutate,
Mi-ai adus la pat cadouri, mi-ai făcut masaj la spate,
Mi-ai jucat puţin şi teatru, mi-ai pus noaptea poezii,
M-ai făcut să ies pe uşă, ai fugit după taxi...
Vom fi în prima pagină din ziare... hehehe
Vom fi şi-n pagina de sport:
Tu - îmbrăcată în scufundătoare,
Eu - mai neclar, în spate, doar în short.
Reporteri pregătiţi de vînătoare,
Cu ajutoare care fac de cart,
Adună poze - şi portret, şi în picioare,
Pe bani frumoşi le vînd şi ne despart.
Chiar trandafirul rupt de-o altă mînă
Şi condamnat la moarte-n casa ta
Devine ştire pentru-o săptămînă
Şi-i singura dovadă că-i aşa...
Oh... Ce să-ţi mai spun? Veneam pe întuneric
Ca la secretul meu cel mai frumos
Şi dizolvam, acid, lichid şi feric
Tot ce ne-nchipuiam că-i de prisos...
Da' uite c-au rămas destule urme,
Destule semne şi destule gînduri
Şi prea destui dispuşi oricînd să scurme
Ca să ne-aşeze fix în patru rînduri...
Stau la birouri, beau cafea şi cască,
Vor ştiri, vor interviuri, calitate,
Plătesc armate-ntregi să ne găsească,
Să fie primii-n exclusivitate, hehe...
Tu şi cu mine, amîndoi în baie,
Aprindem lumînări şi ne distrăm,
În apa caldă ceara se înmoaie...
Reporterii? Mmm... n-aş vrea să-i invităm!
Hehehehehe....
Doar la tine mă gîndesc,
Doar la tine mă gîndesc,
Şi-atunci cînd adorm, şi cînd mă trezesc,
Doar la tine mă gîndesc
Doar la tine mă gîndesc,
Doar la tine mă gîndesc,
Şi cînd fac bine, şi-atunci cînd greşesc,
Doar la tine mă gîndesc
Ce dacă din cînd în cînd
Îţi cresc cinşpe colţi la rînd,
Plete roşii de meduză,
Gheare lungi şi solzi sub bluză, he?
Doar la tine mă gîndesc,
Doar la tine mă gîndesc,
De cîte ori tac, în timp ce vorbesc, şi-acum
Chiar la tine mă gîndesc!
Nu contează ce faci,
Nu contează ce spui
Sufletul meu nu-i tablou
Să-l dai tu jos din cui, nu nu!
Doar la tine mă gîndesc,
Doar la tine mă gîndesc,
La televizor, cînd mănînc, cînd citesc,
Doar la tine mă gîndesc...
Chiar dacă m-ai păcălit
Şi de fapt m-ai folosit
Pentru primul tău iubit
Între noi la nesfîrşit, ah,
Doar la tine mă gîndesc,
Doar la tine mă gîndesc,
Au dreptate toţi: mai am pînă cresc...
Doar la tine mă gîndesc,
Doar la tine mă gîndesc,
Şi-atunci cînd adorm, şi cînd mă trezesc
Doar la tine mă gîndesc...
Luca mi-a spus spăşit:
"Aveai dreptate, m-am păcălit!"
Luca s-a încruntat:
"M-a luat de nas şi-aşa m-a jucat!"
Luca m-a întrebat:
"Spune-mi cinstit: crezi că sînt apucat?"
Luca s-a înroşit:
"Bine că-n fine mi-am revenit!"
"Nu vreau s-o mai văd, nu, nu,
Nu vreau s-o mai sun,
Nu există motiv suficient de bun!"
Luca s-a fîstîcit:
"Azi am treabă şi sînt obosit..."
Luca iar m-a sunat:
"Ce minunat: ne-am împăcat!"
Luca, Luca...
Luca, Luca...
Luca, Luca...
Luca, Luca...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Roxana...
Transcriere: Sergiu Mitrofan