Alexandru Andrieș - Azi (1991)

 


Azi

(studio out-takes; sînt mai multe nivele sonore, le iau pe rînd, în tabel timpul curge de sus în jos, normal. Unele faze nu se înțeleg nicicum, oricum nu sînt importante. Nivelele sînt:

N-am idee cît de regizată a fost treaba, măcar puțin din ea tot a fost (suprapunerile de "iar balaurul ?"), da' e drăguță tare.)

 

 

 

Th.N: Haideți, domnilor, ce facem ? Sînteți gata ?

AA: Ce zici, să-l băgăm p-ăsta cu balaurul, pe disc ? Îl băgăm ?

MIM: Care ?

AA.: Ăla cu.. ăă.. "Pe o cîmpie un balaur verde/ De o mie de ani domnițe fura". Îl știi, nu ?

MIM: Mmm nu nu nu nu, e vechi...

AA: Ei, na, e vechi ! E vechi... și ce dacă e vechi ?

MIM: Nu, lasă...

AA: Hai mă, și-atunci ce vrei să băgăm ? Păi ce să băgăm, na ? Tu ce-ai băga ?

MIM: Vedem noi !

AA: Cum vedem noi, haha păi da' noi sîntem în studio, cum adică vedem noi ? Omul ăla vrea să înregistreze ! Mm ?

 

MIM (amestecă într-o cană) Hai !

 

AA: Păi ce hai ? Vrei să le băgăm p-astea noi ?

MIM: Da.

 

 

AA: I-auzi acolo, haha ce scandal era în sală... 

 

 

 

AA: Ce zice ?

MIM: (foarte slab) Cine să zică ?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AA: Iar ăsta, balaurul ăsta,

AA: Ce balaurul,

 AA: Cînd cu balaurul...

AA: Tot timpul balaurul, eee

 

AA: Iar balaurul ? hahaha

MIM: I-auzi !

AA: Ce ?

MIM: I-auzi, auzi la radio ! Fii atent ce se dă !

AA: Ce se dă ?

 

 

AA: Asta vrei tu să băgăm pe disc ?

MIM: Ei, cum o să intre asta pe disc ?

AA: Ce mare lucru să intre pe disc ? Ce, care-i problema ?

MIM: Nu se poate !

AA: De ce să nu se poată?

MIM: Nu se poate asta !

AA: De ce, mă, să nu se poată ?

MIM: Că nu e voie !

AA: Cum nu e voie, da' ce, mai există cenzură? Nu mai există cenzură, gata !

Radio: "...constatarea curentului... că n-am... n-am ars, și eu am ars. Curent în casă ! Am 1200 și ceva de kilowați arși.

 

Vă pun o întrebare, care să vă lămurească de ce-am ales acest taxi (?) 

 

Dumneavoastră ca cetățean al unei țări în care se petrec niște schimbări radicale...

Radicale ! 

De fapt, vi se pare normală o lege care cere evacuarea unui om din casă numai pentru că el anumite perioade pleacă în alte părți, la bunica dînșilor ? 

Poa' să stea și-n străinătate un an dacă vor.

Mult nu cerem, în schimb mare atenție: nu sîntem în măsură să facem acest lucru. Ăăă... vă rugăm mult de tot, nu ne cereți să intervenim...."

 

 

 

 

 

 

Radio (Andrieș) :"M-am culcat sub Ceaușescu ...    (aplauze, urlete), ?????"

 

 


Habar n-ai că-s lîngă tine

Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine
Și te-aștept...

Te-aștept lîngă ușă
Cînd vii de la servici,
Te-aștept și acasă,
Habar n-ai că-s aici...
Sînt și lîngă scaun,
Și-n stația de tramvai,
Sînt lîngă tine cînd mergi,
Sînt lîngă tine cînd stai.
Știu tot ce-ai făcut, știu tot ce-ai vorbit,
Știu cînd te-ai încruntat, știu cînd ai zîmbit.
Degeaba te uiți, n-o să vezi nimic în jur !

Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine
Și te-aștept...

Știu mai bine ca tine
Cine-ți scrie scrisori,
Știu cine-ți lasă bilete,
Știu cine-ți cumpără flori.
Agenda de telefoane ți-o știu pe de rost,
Știu cînd ai indigestie, știu și cînd ții post.
Degeaba tragi din țigară 
Și te-nvelești în fum,
Sînt lîngă tine și noaptea,
Sînt lîngă tine și-acum.
N-ai decît să te uiți, n-o să vezi nimic, îți jur !

Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine

Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine
Habar n-ai că-s lîngă tine

 


Cîntec de jale

Mmmm, mmmm, dadadadadada

Prietena mea m-a uitat de tot,
Se pare c-o doare de mine-n cot (E normal !)
Ce să spun, 
Ce să spun, 
Ce să spun,
Mă simt așa, nițel, cam nu știu cum...
Și-asta de cînd l-a văzut pe ecran 
Pe noul ministru (Roman), exact !
Petre Roman...

I-am zis "Draga mea, nu te pripi, (Padada padam padam pam pam)
O să-l vezi de-acum cel puțin o dată pe zi ! ("Zău?" "Da!" "De ce ?" "E, s-a mutat lîngă noi.")
Negreșit, 
Negreșit, 
Negreșit,
În trei săptămîni te-ai și plictisit (Padada padam padam pam pam)
Și-apoi să știi că, chiar dacă-ți zîmbește,
Te păcălește..."
Roman (Roman),
Petre Roman...

I-am spus apoi că știu că e căsătorit,
Că are-o nevastă frumoasă,
Copii și casă 
Și-o fire nervoasă,
Da' prietena mea e lipită de ecran (Petre Roman, Roman)
Ochii ei primesc doar semnale Secam (Petre Roman, Roman)
Vai de ea, 
Vai de ea, 
Vai de ea,
E deja un caz clinic, după părerea mea ! (Padada padam padam pam pam)
Și cîți ca mine pățim la fel:
Nu îl votăm pe el, nu...
(Roman) Roman,
Petre Roman...

Offf...

 


Imposibila geografie

Țări îndepărtate, sobre și șocante,
Țări fără colibe, fără buburuze,
Țări cu vize autocolante
Te fură azi cu zîmbetul pe buze...

Țări cu formulare suspect de precise,
Țări absurd de scumpe pentru banii mei,
Țări cu sistem de taxe pentru vise
Te iau de lîngă mine, și tu te duci și vrei;

Țări cu telefoane care nu se strică,
Te sună-n miez de noapte ca să te grăbești,
Țări de aluminiu, de care mi-e frică,
Mă lasă fără tine, și tu nici nu clipești...

Țări tăiate-n două de linii abstracte,
Țări cu kilometri de iarbă și șosea,
Țări cu dulapuri pline de contracte,
Pe tine, nu pe alta, de-aici vor să te ia...

Am să-ți dau adresa, am s-aștept scrisoare,
Plicul o să aibă un timbru caraghios,
Tu vei fi acolo, eu voi fi la mare,
Cum să fie bine cînd totu-i pe dos ?

 


E război, Ioane

Ce-i scandalul ăsta ? A strigat cineva ?
Cine-a tras cu pușca de mi-a speriat găina ?
Cine-a stîrnit praful ce-mi intră-n ochi acum ?
E turcul de-aici, sau cel de peste drum ?

Refren:
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane,
La oaste hai...

Nu pot să plec acuma (da, da), în dezordine așa (da, da)
Stai să-mi pun izmana sub canapea, (da, da)
Stai s-o strig pe Maria (da, da)
Să-i dau carnetul de CEC (da, da)
Că poate are nevoie de bani, și eu plec
La război... 

Refren:
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane,
La oaste hai...

Ce nevoie-aveți de mine (da, da,)
La armată, nu știu: (da, da,)
Nu știu să curăț cartofi,
Nici limbi străine nu știu. (da, da,)

Nu știu să trag cu pușca (da, da,)
Și nici să calc pantaloni, (da, da,)
Și în corul Armatei
Aveți destui afoni, da, da, la război

Refren:
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane,
La oaste hai, înc-o dată (înc-o dată):

E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane, (da, da,)
E război, Ioane,
La oaste hai (haaai) !

 


Îmi place Gelu (Unora le place Gelu)

Îmi place Gelu foarte mult,
Îmi place Gelu foarte mult,
Îmi place Gelu foarte mult,
Foarte mult
Îmi place Gelu, îmi place Gelu !

Îmi place Gelu foarte mult,
Îmi place Gelu foarte mult,
Îmi place Gelu foarte mult,
Foarte mult
Îmi place Gelu, îmi place Gelu !
Îmi place Gelu, îmi place Gelu !

Uuu, uuu...
Uuu, uuu...

Are și cizme, are și barbă,
Are și mister astral,
Dar de la o vreme încoace întruna e 
Ocupat în ultimul hal,
Asa că degeaba

Îmi place Gelu foarte mult,
Îmi place Gelu foarte mult,
Îmi place Gelu foarte mult,
Foarte mult
Îmi place Gelu, îmi place Gelu !

Îmi place Gelu (da, da) foarte mult,
Îmi place Gelu (da, da, da) foarte mult,
Îmi place Gelu (îmi place) foarte mult,
Foarte mult
Îmi place Gelu, îmi place Gelu,
(Îmi place) Îmi place Gelu, îmi place Gelu,
(Îmi place) Îmi place Gelu, îmi place Gelu,
(Îmi place) Îmi place Gelu, îmi place !

Daaaaa...

 


Mi-e frică

La radio se cîntă "Să-nveți de la soare",
În troleibuz lumea mă calcă-n picioare...
Încep să mă trezesc mai bine,
Odată cu asta și spaima din mine;
Încerc să m-adresez politicos,
Replica nu-i cu nimic mai prejos:
"Măi cetățene, 
Nu sîntem lemne,
Fă bine și-ascultă:
Mai suge din burtă !"

Mi-e frică ! 
Mi-e frică !
Aaaaa...

În birou, din tablou, priviri reci mă măsoară,
Primele primejdii încep să apară:
Secretara îmi spune promptă: "Cutare
Ne cere iarăși caracterizare !"
Prin minte frica îmi joacă noi feste,
S-ar putea lăsa cu-o altă poveste...
Nu e momentul, 
E-absent concretul,
E-o cursă, desigur, 
Și-s atît de singur...

Mi-e frică !
Mi-e frică !
Aaaaa...

La spital pe culoar, monumente de frică,
Țipă, se-agită, se zbat, se ridică.
Stă spaima-n mine ca la ea acasă,
Îi spun doctorului că trebuie scoasă,
El îmi pune în vedere situația-mi precară:
"Ne trebuie o nouă aprobare mai clară,
Povara răspunderii mi-apasă umerii,
Pune-te-n locul meu, să vezi cît e de greu !"
Mi-e frică,
Mi-e frică, 
Mi-e frică,
Mi-e frică,

Mi-e frică,
Mi-e frică, aaa
Mi-e frică, mi-e frică,
Mi-e frică, mi-e foarte foarte foarte frică !

Mi-e frică, mi-e mi-e frică mi-e
Mi-e frică, mi-e mi-e frică mi-e
Frică, mi-e frică,
Mi-e frică, mi-e frică, ha

Mi-e frică...

 


Scrisoare deschisă

Cu toții vrem să schimbăm cîte ceva,
Da' asta nu-nseamnă să dai buzna în camera mea...
Oameni ciudați apar la televizor,
Mi-e plină sufrageria de minciunile lor...

Toată lumea crede că știe
Ce-nseamnă să trăiești în democrație:
Lozinci, bîte și mușchi de oțel !

Toată lumea se simte datoare
Să-și spună părerile în gura mare,
Toți au informații de nezdruncinat,
Adevărul lor e cel mai adevărat...

Au difuzoare din care-ți vorbesc,
Au platforme pe care le tipăresc,
Isus n-a avut difuzoare,
Isus n-a cerut ajutor...

Alimentara mea e goală mereu,
Cred că n-am exportat niciodată decît minereu.
Nu vrem lumină pe străzi dosite, 
Am învățat s-ajungem acasă și pe pipăite.

N-am nimic de cerut, nimic de cîștigat,
Nu vreau portofolii, nu vreau funcții de stat,
Domnule Președinte, vreau doar să trăiesc normal !
Domnule Președinte, cu toți vrem să trăim normal !

 


Nu, nu, nu

A apărut o nouă revistă,
Probabil c-o știți și voi:
Se cheamă "Trup și suflet"
Și e plină cu poze de oameni aproape goi.

Din păcate nu există nici măcar un jurnal
Care să poată să facă minuni,
Să ni-i arate pe politicieni 
Fără zîmbet și fără minciuni; de-aia

De-aia (de-aia) nu citesc ziare, (ziare)
De-aia (de-aia) nu mă uit la televizor,
De-aia (de-aia) nu citesc ziare, (ziare)
De-aia (de-aia) nu mă uit la televizor !

Multe lucruri deja s-au lămurit:
Știm precis că armata n-a tras,
Miliția n-a tras, parașutiștii n-au tras,
Securitatea nici n-are glas !

Noi am venit de-acasă 
Și-am adus tot ce ne-a trebuit:
Am venit cu tancuri, am venit cu muniții
Și, gospodărește, ne-am măcelarit; de-aia

De-aia (de-aia) nu citesc ziare, (ziare)
De-aia (de-aia) nu mă uit la televizor,
De-aia (de-aia) nu citesc ziare, (ziare)
De-aia (de-aia) nu mă uit la televizor (nici eu)

M-am săturat de Petre Popescu,
De Marinescu m-am săturat,
Nu mai vreau cîntece tăiate la mijloc, 
Emisiuni cu generic schimbat.

Vreau să văd altfel de fețe,
Vreau să văd altfel de emisiuni,
M-am săturat să aflu ce se-ntîmplă în țară
De la alte televiziuni, și de-aia

De-aia (de-aia) nu citesc ziare, (ziare)
De-aia (de-aia) nu mă uit la televizor,
De-aia (de-aia) nu citesc ziare, (ziare)
De-aia (de-aia) nu mă uit la televizor, oh-oh

 


Vizantea

Am fost la Craiova, am văzut olteni,
Am fost la Craiova, am văzut olteni,
Am fost la Craiova, dar am stat puțin
Fiindcă imediat și-au dat seama că vin
Din Moldova !

Am fost la Tîrgu Mureș, am nimerit la un chef,
Am fost la Tîrgu Mureș, am nimerit la un chef,
Am fost la Tîrgu Mureș, a fost minunat,
Da' după chef și-au dat seama imediat 
Că sînt altfel...
Nem, nem, nem !

M-am întors în Moldova, de unde-am plecat,
M-am întors în Moldova, de unde-am plecat,
M-am întors în Moldova, da' m-au dibuit
Și mi-au pus în vedere să mă fac om cinstit
Chiar dacă nu știu rusește...

 


Aproape liniște

Liniște, liniște,
Aproape-n toată țara
Liniște, liniște,
Aproape-n toată țara
E liniște, liniște...

Aș vrea să am un zîmbet liniștitor,
Să apar zîmbind la televizor,
Necazurile voastre să dispară așa...
Dacă s-ar putea 
Atît de ușor,
Sînt sigur că m-ați vota,
Însă eu n-aș candida,
Fiindcă n-am un zîmbet liniștitor,
N-am nici un fel de strategie pentru viitor
Și nici măcar nu sînt sigur că-i bine ce fac ...
Dar decît să tac,
Prefer să vorbesc:
Dacă credeți că greșesc,
Puneți-mă la punct, hei !

De fapt, atîtea lucruri nu știu,
Și mă gîndesc dacă să pun sau nu un pariu:
E bine, oare,
Să zîmbești orice-ar fi ?...

 


Ca simplu cetățean

M-am culcat sub Ceaușescu,
M-am trezit sub Iliescu
Și faptul că numele lor rimează nu-i vina mea...
Primul nu știa nici românește,
Al doilea vorbește perfect rusește,
Știe englezește, știe franțuzește,
Am zis "Ăsta da, dom'le, da !"
Da' vezi că de la 22 încoace 
În prăvălii sînt numai capace
Și cutiile de fasole, ptiu drace ! în curînd se vor termina.
Carnea care la export pleca,
Sper să fie bine pusă undeva
Și măcar de alegeri s-o putem consuma !

Femeile de bine stau la televizor,
Nu vor nici în bucătărie, nici în dormitor:
Vor doar Petre Roman, Petre Roman !
Mă rog, treaba lor !
Barbații de bine fac adeziuni,
Obicei păstrat la noi din străbuni:
Colaci, colivă... și adeziuni !
Tinerii de bine merg la minister
Și-acolo fac grevă și cer, și cer...
Cred că pîn' la urmă domnul Șora o să faca icter.
Academicienii de bine vin la televizor 
Și ne-mpărtășesc din experiența lor
Căpătată-n douăzeci de ani de stat
Pe lîngă Cîrmaciul Conducător...

Căutam o rimă pentru domnul Brucan
Și l-am găsit pe domnul Gelu Voican,
Asta ca să nu folosesc substantive comune...
Cîntecul meu putea fi mai lung,
Dar m-am gîndit "De ce să-l fac eu mai lung
Cînd probabil aveți și voi lista voastră de nume ?"
Și-apoi, dacă e să vorbim serios,
Cu-atîtea lucruri care merg pe dos,
N-am nici un chef să mă port frumos,
N-am nici un chef să fac glume !
De două luni mă tot minunez,
Nici nu muncesc, nici nu mă distrez:
Toată ziua mă-ntreb "Eu cu cine votez ?"

 


Presa liberă

Zece ziariști pe spinarea mea se-mbogățesc:
Scot zece ziare și eu le cumpăr și le citesc.
Unul s-a-ncurcat într-un articol cu prea mulți morți și prea puțini teroriști,
Asa că din prima au rămas doar nouă ziariști;

Nouă ziariști, nici unul nu se lasă,
Îmi fură din timpul de lucru, îmi fură ora de masă.
Unul, luat de val, dă mult prea tare în comuniști,
Și, pînă să știi exact ce se-ntîmplă, sînt de fapt opt ziariști !

Opt ziariști zeloși continuă în felul lor:
Vor și-o bucățică mică din timpul meu din dormitor...
Femei frumoase și dezbrăcate, prin pagini împrăștie șoapte,
Da-s așa de prost tipărite că ziariștii rămîn doar șapte.

Șapte ziariști glumesc, nici unul nu pune frînă,
Și-o țin tot într-o glumă și-un rîs aproape-o săptămînă,
Pînă unul glumește despre fata cuiva care cumpără terenuri și case...
Șapte ziariști au fost, acum sînt șase.

Șase ziariști încep să facă anchete
La alimentară, la punctul de vamă, la căminul de fete...
Descoperă unii că la primărie se dau casele tot la colonei...
Patru ziariști spun "Noi n-am fost șase ?" Unde-or fi doi dintre ei ?

Patru ziariști dau din coate, mă vor al lor neapărat;
Pe unul îl cheamă Petre și-aproape m-a cîștigat,
Dar Petre îl cheamă și pe primul-ministru, dacă se-ncurcă cumva între ei ?
Nu, nu, nu, cel mai sănătos lucru e să rămînă doar trei !

Trei ziariști își zîmbesc, parcă-parcă-au mai scăpat din jug,
Concurența s-a mai înmuiat, hîrtie acum din belșug;
Uite însă că scapă un articol despre noi și marile puteri:
Ziariștii, ca prin farmec, rămîn doar doi, fiindcă-n strofă apar mineri !

Doi ziariști au ajuns la cuțite, se bat în cuvinte tăioase,
Își dau peste ochi, își dau peste gură, își dau reciproc la oase,
Se fac presiuni, se luptă la sînge, e permis orice fel de atac
Și-așa se face că un ziarist e chemat la domnul Chițac.

Un ziarist e-n sfîrșit fericit, are zece ziare de făcut,
Ce dacă toate arată la fel ? Asta am mai avut !
Chiar ne place așa, dacă vreți să știți, cînd oare o să ne-nvățăm minte ?
Pe prima pagină, Președintelui țării, Omagiu fierbinte !

Uraaaaaa! Uraaaa! Uraaaa !

 


Mîine

Flori pe tavan
De celofan,
Nori de beteală,
Stropi de cerneală,
Fulger de stea,
Cărți de cafea,
Aș mai vrea, poate,
Fluturi de catifea...

Mîine precis o să fie așa !...


Transcriere: Sergiu Mitrofan