Tăcerile din piept

1996 CD - Black Crow Music Productions 
180896

Încă un disc-experiment al lui Andrieș, promoțional și cu tiraj mic, cu piese de dragoste lente și acustice, iubit de Paul Pinhas Shalit și urît de Ioana Mîntulescu.
Andrieș nu e deloc mulțumit de calitatea înregistrărilor (se mai aud cică bocănituri de la niște muncitori care lucrau acolo). 
Personal discul ăsta îmi place mult, iar nevastă-mea e chiar înnebunită. E un disc foarte potolit, dar altfel decît Singur, să zicem. Clapele sînt mult mai puțin prezente.
"Soarele arde tare" e prima parte a piesei originale de pe Trei oglinzi (care parte nu a fost acceptată la vremea aia). "Ceață" e o versiune acustică a piesei de pe Cît de departe ?
Pe spate, o nouă poezie frumoasă de dragoste (pe Culori secrete mai era una).


Listă piese (CD):
  1. Soarele arde tare 1.38
  2. Jocul nostru 3.30
  3. Tăcerile din piept 3.09
  4. Vată de zahăr 3.05
  5. Prea tîrziu 1.54
  6. Dacă... 2.47
  7. Numai ea 2.00
  8. Spune-mi cine ți-e frate 1.18
  9. Semne 2.27
  10. Minciuni, dragoste și bani 2.42
  11. O zi mai devreme 2.38
  12. Eu, față de un păianjen 1.48
  13. Tu, în oraș 1.54
  14. Dacă tu 1.28
  15. Mască sub mască 2.42
  16. O dragoste mare 2.56
  17. Cîntecul zero 3.03
  18. Ceață 4.27

CD față

CD verso

 
 CD

  
CD interior


Versuri și muzică ©1996 Alexandru Andrieș
Maestru de sunet: Adrian Ordean, Migas Real Compact București
Mastering digital editing: Kai Schlunz, Katapult Tonstudio, Germania
Manufacturat în EEC într-un tiraj unic de 500 de exemplare.

Fără generosul sprijin material primit din partea firmelor ProFM, Mediaprint, Mediagraph '95 și Romcare SA, acest proiect nu ar fi fost posibil: vă mulțumim călduros și pe această cale !!!

Producător muzical: Alexandru Andrieș, Black Crow Music Production

Albumul Tăcerile din piept a fost editat în scopuri strict promoționale, comercializarea lui este strict interzisă și se pedepsește conform legilor în vigoare.

Voce, chitară, muzicuță și keyboards: Alexandru Andrieș

Producător: Paul Pinhas Shalit


Ea poartă părul lung, ca o prințesă

Ea poartă părul lung, ca o prințesă
Și numai părul a trădat-o, negru
Cînd a pășit, cu aerul integru
Al pasiunilor ținute-n lesă

În locul unde tu, tăcutul paznic
De cîntece, și de culori, și de cuvinte
O așteptai, în aerul fierbinte
Cu care te îmbraci, să pari năpraznic

A fost un fulger mic, cît o scînteie
Sau o scînteie cît un fulger, mare
Pe care ai simțit-o în picioare
Și ai transmis-o mai departe, prin relee

Iar ea, de mult oprită pe frecvență
(La pîndă, ilegal, ca o femeie)
A pus fiorul, repede, sub cheie
Și s-a făcut că nu, cu eficiență

De ce așa? De ce cu măști perfecte?
De ce cu lungi tăceri, care maschează?
Ca să rămînă, peste noapte, trează
Plăcerea Confruntărilor Directe

Cînd a venit, prin ger, și încruntată
Tot părul negru a trădat-o, moale
Cu-arome visătoare de migdale
Plutind prin aer, lîngă ea - mascată

Un împărat și-un Filozof tomnatic
O însoțeau, mai grijulii ca niciodată:
Poftim, e-n pat! Și-aproape dezbrăcată,
Cu ochii-nchiși, și gura de jăratic!!!

Cînd vor pleca, vor povesti cu glas de ceară
Cum tot ce ei au încercat s-ascundă
Ea a-nvățat în mai puțin de o secundă
Și a știut perfect, de prima oară!

Profesorul e obosit, și doarme:
El e soldatul care-a dezertat din piesă...
Ea poartă părul lung, ca o prințesă
Și îl veghează, fără nici un fel de arme